Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Pastilui si se mai numeste si Vinerea Patimilor (ziua patimilor si rastignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca (pentru ca e zi de post negru pentru cei mai multi romani, adica nu se mananca si nu se bea nimic toata ziua). Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului. In timp ce oamenii mai in varsta se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor.

Conform traditiei, Vinerea Mare este ziua scaldatului: se crede ca acela care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Se spune ca daca ploua in Vinerea Seaca, anul va fi bogat, cu recolte indestulatoare, iar daca nu ploua, anul va fi secetos, neroditor.

In prima zi de Pasti exista obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura o data cu primavara.

Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu branza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata. In a doua zi de Pasti s-a mai pastrat (in special in Transilvania) obiceiul udatului, avand semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apa sau cu parfum persoanele iesite in cale, mai ales fetele.
Citeste si despre Traditii de Craciun.
Citeste si Traditii romanesti de Pasti
Afla si despre Obiceiuri de Pasti