- Daaaa! Ce-i?
- Unde esti? Ai vazut cat e ceasul?
- Am vazut. Nu-i tarziu. Sunt cu Seba si cu Miri la terasa.
- Cum nu-i tarziu? E 12.30!!! Noaptea!!! Ce cauti tu la miezul noptii la terasa in loc sa fii acasa?
- Lasa-ma dom`le in pace! Ce-ai de strigi asa? Ce te crizezi in halul asta? Zici ca cine stie ce fac!
- Sa faci bine sa ajungi acasa intr-un sfert de ora! Daca nu esti in casa la 12.45, dormi afara!

Bai, ce ma streseaza femeia asta! Ma scoate din minti! Intr-o zi o sa-mi iau lumea in cap, jur! Toata ziua ma toaca la cap si nu ma lasa in pace. Ce-i gresit ca vreau sa ma distrez si eu un pic? Vreau sa-mi traiesc viata! Da` nu! Daca ar fi dupa capul ei, as sta tot timpul numai in casa si langa ea. Ma sufoca! Sa nu cumva sa intarzii un pic, ca atata ma suna la telefon pana ma lasa fara baterie. Daca ii raspund, tipa la mine si ma enerveaza cu intrebarile ei tampite. Daca nu-i raspund, are grija sa ma "omoare" cand ajung acasa. Mereu aceleasi lucruri: unde esti, ai vazut cat e ceasul, cand ajungi acasa, de ce n-ai facut aia sau ailalta... Innebunesc! Si apoi se mira ca de ce tot caut sa plec de acasa. Am si eu o varsta! Nu trebuie sa ma tot dadaceasca ea si sa ma tot comande. Stiu ce fac! Incep sa iau foarte in serios propunerea lui Nicu sa plec cu el in Germania luna viitoare. Poate acolo scap de toata tampenia asta. Macar n-o sa ma mai streseze atata. Nici numarul de telefon nu i-l dau. Sa vad, atunci, ce face?
- Corina, mai adu, te rog, o bere!
Nu ma duc acasa! Vreau sa vad, chiar ma lasa pe-afara? N-are decat. Parca n-am unde sa dorm. Ma mut in chirie daca ma mai toaca atata la cap. Poate asa am si eu liniste.

Reversul medaliei
Doamne, Dumnezeule! Cu ce ti-am gresit Doamne de-mi dai necazul asta? Ce pacate trebuie sa platesc de trebuie sa sufar atata? De ce tot timpul trebuie sa sun si sa tip ca sa ma fac inteleasa? Cer chiar atat de mult daca vreau sa ma anunte unde se duce si cu cine? Ce vrea, sa-i pun lesa? Sa ies noaptea si sa caut in toate barurile? Cum de s-a imprietenit asa bine cu bautura si cum de s-a ales cu gasca asta de sugative nesimtite? Am crezut ca discutiile noastre sunt logice si ca a inteles ca nu-mi place ce face si cu cine umbla. Am crezut ca sunt o mama buna si ca stiu sa-mi cresc bine copilul si sa mi-l tin departe de astfel de tentatii. Daca stiam acum 16 ani ca fata mea va ajunge sa-mi vorbeasca asa si sa se poarte in halul asta, ma gandeam de 100 de ori inainte sa raman insarcinata.

Of! Si cat mi-am dorit o fetita! Se vede treaba ca este adevarata vorba aia: "ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa ti se intample!". Imi doream sa fie desteapta, sanatoasa, frumoasa, finuta si harnica. M-am ales cu o Barbie mult prea fardata, semi-imbracata, care ziua chiuleste de la scoala si e in pericol de corijenta, iar noaptea umbla cu baieti prin baruri obscure sau sta la calculator pana uita de ea. Daca acum se poarta asa, la 18 ani ce mai face?
Doamne, macar sa-si termine liceul! Da-mi, Doamne, putere sa o aduc pe drumul cel bun!

Un articol de Aida Maria