Cred ca daca mai aud de multe ori epitetul "de succes" atasat vreunui substantiv comun sau propriu, fac apoplexie! Sa nu va suparati pe mine, insa chiar nu mai pot sa aud cuvantul asta fara sa ma ia cu rau la lingurica!

Succesul este definit de dictionar drept " SUCCÉS ~e n. 1) Rezultat favorabil, obtinut ca urmare a depunerii unui efort fizic sau intelectual; reusită; izbândă. A dori (sau a ura) cuiva ~. 2) Apreciere a calitătilor (unei persoane sau a unui obiect)."

Toate bune si frumoase, insa cand vad articole de genul "cum sa fii o femeie de succes" cu sfaturi care mai de care datatoare de migrene, ma intreb daca cei care le scriu nu au si altceva mai bun de facut decat sa debiteze cretinisme si daca cele care le citesc, mai si pun in practica si cred ca ce se spune acolo le va transforma vietile int-o continua festivitate de premiere unde vor primi nenumarate cununi de lauri pe care sa isi puna picioarele cand vin obosite de la serviciu, sa se odihneasca nitel.
Sa nu ma luati la trei pazeste, imi expun si eu opinia. Pentru ca de ce se dau unii de ceasul mortii ca sa se spuna despre ei ca "au succes" nu am sa inteleg niciodata.

Am vazut nenumarate cazuri in care oamenii se inhama ca debilii mintali la credite pe care le vor plati si nepotii lor pana la a saptea spita, pentru a-si procura o masina de lux, sa crape cartierul de ciuda si sa zica lumea ca au succes, ca altfel nu si-ar permite un asemenea bolid! Nu conteaza ca acasa mananca ierburi fierte ca sa stranga banii la ciorap pentru rate, ca "lumea" nu vede asta si nu aude ca le canta matele de foame mai rau decat Madrigalul in concert. "Omului de succes" ii pasa numai de parerea celorlalti despre el si ii creste ego-ul ca un cozonac cand ii vede pe vecini invinetindu-se de invidie cand iese el cu limuzina din garaj, o data pe luna, ca benzina e scumpa!
Si in aceasta categorie intra mai multe decat masinile. Aici vorbim despre toate celelalte lucruri pe care nu ni le permitem, dar le cumparam ca sa impresionam oameni care nu ne plac si pe care nu ii placem.

In fond la ce raportam succesul? Sau la cine? Pentru unii, faptul ca eu am un site unde pot sa public puzderia de balarii care-mi cresc prin cap sub forma de ganduri, inseamna ca am succes. Dar faptul ca am eu pot publica pe un site raportat la descoperirea energiei nucleare, il face pe al meu succes sa sontacaie handicapat si sa se zgribuleasca chiaun de durere, ca e mic si naibii de insignifiant.

Boala suceesului raportata la toate planurile vietii unui individ inseamna si succesul in viata de familie. Alta nenorocire! Oamenilor le place sa se laude cu familiile lor fericite, cu casele lor in care domneste intelegerea si pacea, cu copiii lor perfecti, cu partenerii de viata cu care rup patul in partide de sex nebun chiar dupa zece ani de casnicie in care nici unul nu a calcat stramb, cu atmosfera roz-bombon in care isi petrec vietile perfecte... Are cineva timp sa creada asa ceva? Eu nu! Nu cred in familiile eminamente fericite care nu se cearta niciodata, in cuplurile care se iubesc ca in prima zi si pentru care totul e perfectiunea intruchipata. Si stiti de ce nu pot crede? Pentru ca oamenii sunt imperfecti. Toti suntem departe de perfectiune si nu e rau ca incercam sa o atingem, insa e rau ca incercam sa o bagam pe gat celorlalti drept realitatea in care ne noi traim vietile.

De ce ne-o fi placand sa ne ascundem gunoiul sub presuri si sa pretindem ca totul e imaculat, nu pricep. Poate pentru ca mie nu imi e frica sa vorbesc despre imperfectiunile mele, despre rateuri, despre neintelegeri, despre durere. Poate pentru ca nu traiesc pentru altii si nici ca sa impresionez pe cineva si mai ales pe cei pe care, la urma-urmei, nu prea dau nici doi bani.
Asadar, dragele mele cititoare, daca vreti sa va bucurati voi de viata voastra, asa cum este ea, sa nu tanjiti sa vorbeasca lumea de voi la superlativ! Bucurati-va de fiecare clipa, de fiecare plimbare pe jos, nu in automobile luxoase, de fiecare cireasa furata dintr-un copac si iubiti-va si apreciati-va pe voi inseva si pe ceilalti pentru ceea ce sunteti, nu pentru ceea ce vreti sa pareti a fi!
Text: Diana Maria (ma puteti urmari si pe facebook)