Daca ai norocul sa locuiesti la casa sau detii o casuta de vacanta, probabil ca iti doresti ca si curtea sau gradina sa arate bine, nu doar cladirea. In acest sens, gazonul se dovedeste o solutie deopotriva benefica si eleganta, improspatand peisajul si conferind un plus de farmec casutei tale. Cum se seamana si ingrijeste gazonul? Afla chiar acum de la eLady.ro!
Gazonul este o suprafata de teren acoperita cu vegetatie ierboasa, alcatuita in special din ierburi graminee perene. Este un element ornamental de baza al spatiului verde, care pune mai bine in evidenta arborii, arbustii si florile. Fixeaza bine terenurile in panta, retine apa si o evapora lent, constituind o buna patura izoterma a solului, regleaza umiditatea atmosferica, regenereaza oxigenul din aer, depolueaza aerul.
Gazonarea suprafetelor se realizeaza prin doua metode: semanat si brazduire. Indiferent de metoda, prima etapa este pregatirea terenului. Suprafata care urmeaza sa fie gazonata se curata de resturile vegetale, pietre, gunoaie, iar toamna e bine sa se faca mobilizarea solului (arat) cu plugul, la adancimea de 25-30 cm. In cazul in care nu exista un strat fertil sau pamantul nu e de buna calitate, se asterne un strat de pamant vegetal de 15-20 cm. Primavara se face maruntirea terenului si nivelarea.
Semanatul se realizeaza cel mai bine primavara, manual sau mecanic. Cantitatea de samanta necesara e de 40-60g/m2. Samanta se imprastie uniform pe suprafata solului si se incorporeaza in sol usor, prin bataie cu dintii greblei. E bine sa se faca dupa aceea o tavalugire. Nu se acopera cu pamant si se uda zilnic prin pulverizare fina, pana in momentul rasaririi.
Gazonarea e bine sa se faca primavara, cand vremea a devenit calda. Daca temperatura in sol e sub 10ºC si vremea e umeda, samanta poate putrezi. De asemenea, trebuie evitate perioadele exagerat de calde, secetoase.

Pentru brazduire, dupa curatarea si nivelarea terenului, e necesara o usoara batatorire a acestuia si acoperirea cu un strat subtire (5-6 cm) de pamant fertil. Apoi, solul se uda bine. Se decupeaza brazde de iarba dintr-un teren bine inierbat, la dimensiuni de 25 x 30 x5 cm sau se folosesc fasii de gazon cumparate pe rola. Portiunile de brazde se asaza pe terenul pregatit anterior. Deoarece brazduirea se foloseste mai mult pentru gazonarea suprafetelor in panta, in cazul in care terenul e foarte inclinat, brazdele de iarba trebuie fixate cu tarusi (aproximativ 15 cm lungime).

Intretinerea in continuare a gazonului presupune aplicarea urmatoarelor lucrari:
- udat cu regularitate;
- cosit sau tuns (manual sau mecanic), operatii care depind de specie, regimul hidric si de nutritie, destinatia gazonului, etc.
Prima tundere e bine sa se faca manual, cu coasa, cand plantele au ajuns la 10-15cm inaltime, tunzandu-se la 5-6 cm de sol. Pajistile se cosesc de 2-3 ori pe an, gazonul cu alte destinatii la interval de 2 saptamani. Iarba cosita se scoate din teren, pentru ca, lasata peste plante, poate provoca ingalbenirea lor.
aplicarea ingrasamintelor trebuie realizata, deoarece solul saraceste treptat, din cauza cosirii repetate si a evacuarii materialului rezultat.
Se folosesc ingrasaminte minerale sau organice, solide sau lichide. Cele organice se folosesc mai putin, deoarece au aspect si miros neplacut.
combaterea buruienilor se face prin plivire sau ierbicidare. Ierbicidele se folosesc dupa 2-3 luni de la semanat si trebuie alese produsele care nu ataca gramineele (ierbicide care combat buruienile dicotiledonate). Daca se realizeaza cositul des, imprastierea buruienilor in gazon e mai lenta, deoarece ele nu mai apuca sa infloreasca si sa faca seminte.
tavalugirea se aplica periodic, pentru aerisirea solului la nivelul radacinilor; se realizeaza cu tavalugul stelat.
reinsamantarea – pentru regenerarea portiunilor cu crestere slaba sau ramase fara gazon; se face cu cantitati de samanta mai mici decat initial. Samanta trebuie acoperita cu un strat fin de pamant (0,5 cm).

Gazonul
In gradina, gazonul este un element cu o foarte mare valoare decorative, care creeaza o atmosfera de calm si liniste, intinderile mari de gazon introducand in peisaj o nota de solemnitate si romantism.
Gazonul are si o importanta sanitara, datorita insusirii de a contribui la improspatarea aerului, modificarea temperaturii si umiditatii. In timpul verii, in zilele cu temperaturi ridicate, gazonul se incalzeste mult mai putin decat nisipul, pietrisul, caramida, betonul etc. Si de aceea stratul de aer care vine in contact cu gazonul este mai rece. De asemenea, frunzele plantelor care intra in compozitia gazonului, avand o compozitie lipicioasa, retin o mare parte din particulele de praf, participand astfel la purificarea aerului. In general, termenul de "gazon" defineste o suprafata acoperita cu ierburi in special graminee, supusa unor lucrari de ingrijire si destinata a indeplini anumite functii decorative, recreative sau sanitare.
Dupa destinatie, compozitie si mod de intretinere se distinge gazonul pentru peluze si pentru terenuri sportive la care se adauga gazonul alcatuit din specii rustice, intalnit pe terenuri cu conditii mai grele de vegetatie.
Ierburile graminee indicate pentru gazon se pot clasifica dupa inaltime, mod de infratire (indesire), rezistenta la tasare etc.
Pentru obtinerea gazonului se folosesc frecvent specii din genurile: Agrostis, Cynosurus, Deschampsia, Festuca, Lolium, Phleum, Poa, de talie medie si mica si care prin tundere se indesesc mult.
De cele mai multe ori speciile graminee folosite pentru gazon nu se cultiva singure ci in amestec de minimum 3, compozitia fiind aleasa in functie de temperamentul lor, cerinele nutritive, umiditatea din sol, rezistenta la temperaturi scazute, la tundere, rapiditatea de crestere etc.
Se pot realiza combinatii de graminee si floricole (gazon mauritan) care sa vegeteze bine in diferite conditii dar care au si o mare valoare decorative.

Cum se obtine gazonul?
Obtinerea gazonului se poate face prin semanat sau prin asezarea brazdelor inierbate pe terenul destinat inverzirii. Metoda cea mai des folosita este semanatul.
De cele mai multe ori terenul ce urmeaza a fi inierbat este lipsit de stratul de pamant fertil, fiind acoperit cu moloz, zgura, pietre, caramida si din acest motiv sunt necesare lucrari de pregatire a terenului care constau in executarea canalizarilor, curatarea de caramizi, pietre, moloz, nivelarea si imprastierea uniforma a pamantului vegetal in strat gros de 15-20 cm. Daca exista un strat de pamant fertil la suprafata acesta se curata de corpuri inerte si se sapa pana la adancimea de 15-20cm.. Lucrarea solului se face toamna, deoarece peste iarna se distrug o parte din radacinile buruienilor, iar prin procesul de inghet-dezghet se reface structura solului. Primavara se pot administra ingrasaminte pe baza de azot.
Perioada cea mai buna pentru semanatul gramineelor este in februarie-aprilie dar se pot obtine rezultate bune si toamna (august-septembrie) cand temperatura este inca ridicata, umiditatea stisfacatoare si este timp sufficient pentru ca plantele sa se caleasca pentru a suporta gerul. Semintele semanate toamna tarziu germineaza abia in primavara urmatoare.
Pe suprafetele mici semantul se face manual. Pentru distribuirea uniforma a semintelor se practica semanatul in cruce, jumatate din seminte imprastiindu-se intr-un sens, iar restul perpendicular. Adancimea de semanat este de 0,5-2,5 cm. Dupa semanatul manual, terenul se grapeaza si se grebleaza pentru ca semintele sa nu ramana la suprafata, apoi se netezeste cu un tavalug usor si ud. Cantitatea de seminte pe m2 folosita variaza in functie de specie, perioada de semanat si calitatile solului. In general se foloseste o medie de 30g seminte/m2.
Rasarirea se produce de obicei in 7-14 zile.
Intretinerea si ingrijirea gazonului cuprind lucrari de reintinerire, reparatie, cosire, tundere, combatere a buruienilor, administrare ingrasaminte, udat, etc.
Reintinerirea se face dupa 5-10 ani prin semanarea unor cantitati de seminte din speciile initiale.
Reparatia capitala presupune inlocuirea totala a ierburilor, incepandu-se de toamna cu pregatirea terenului in modul descries mai sus. Reparatia partiala presupune umplerea golurilor din gazon si se face primavara prin semanat.
Cosirea si tunderea se poate realiza manual, cu coasa sau mecanic, cu masini speciale care permit mentinerea constanta a inaltimii de taiere. Prin taiere se obtine o buna intelenire (intreteserea radacinilor cu stratul de pamant de la suprafata) si infratire (lastarire cu indesirea tufei).
Daca dupa cosire vremea este umeda unele specii infratesc abundent, implaslind intreaga suprafata, obtinandu-se un gazon des, foarte aspectuos. Daca dimpotriva vremea este secetoasa, frunzele si lastarii se ingalbenesc, apoi devin maronii sau brun roscati. De regula, gazonul de peluza se tunde la 10 zile in timp ce gazonul de pajiste se tunde doar de 2-3 ori in cursul unui sezon de vegetatie. Iarba rezultata dupa tundere trebuie imediat indepartata de pe suprafata gazonului pentru a nu putrezi. In pajisti ea poate fi lasata sa se usuce pe loc.
Aplicarea ingrasamintelor este necesara deoarece in timp solul saraceste in substante nutritive. Administrarea se face in 2 reprize: la inceputul sezonului de vegetatie si in luna iulie dupa cosire. Se prefera ingrasamintele minerale compuse azot-fosfor-potasiu (de exemplu in concentratie 10-20-10) cu continut mare de fosfor care ajuta la dezvoltarea radacinilor.
Combaterea buruienilor se face diferentiat in functie de gradul de imburienire puternica, se realizeaza cosirea repetata, la 2-5 cm inaltime inainte de inflorire buruienilor.
Udarea gazonului se face asemanator cu plantele floricole, la nevoie, cel mai bine dimineata sau seara cand caldura nu este foarte mare.