Hai sa va spun ce ne-a povestit o colega. Ea e pe la 45 de ani, voinicuta bine, gateste bine, numai cu prajiturile, de fapt coptul in general, are probleme, a zis ca nu-i ies nicicum.
In periada Craciunului face un aluat si-l coace, asa bot cum e, apoi il arunca la gunoi. Toata actiunea ca sa-i miroase in casa a coptura. :-X
hihihih da' macar i-a innebunit pe vecini cu mirosul
prima mea ciorba a fost un esec total, am pus eu tot ce trebe si spre sfarsit imi zic: hai sa pun si niste taitei, pun eu un pumn dupa vreun minut vad ca nu se intampla nimic mai pun un pumn si tot asa de vreo 5 ori pana am considerat eu ca e suficient. dupa vreo 10 minute normal ca pastele s-au umflat si aveam o budinca asa de tzapana ca daca o rasturnam pe-o farfurie statea intreaga ;D .... si acum am incalecat pe-o sa nu inainte de a va spune ca si casa mea mirosea a ciorba dar ca ciorba a sfarsit tot in gunoi ca in povestea de mai sus :morideris:
Hai sa va zic de sarmalele nemtesti: umplutura e fara orez, sunt foarte mari si...legate cu ata!
Si le mananca cu piure de cartofi.
Eu mai am putin si ma marit si nu stiu nimic sa fac..in afara de cartofi prajiti si omleta.Sper sa invat de pe aici cate ceva pt ca el e f gurmand.Prima data cand am prajit cartofi am varsat pe mine uleiul,noroc ca nu se incinsese..pacat de camasa de noapte nou nouta cu care eram imbracata in dimineata aia..
Vreau sa invat sa fac mancare!!
Lasa, Blondi, ca inveti, te ia Kalua pe linga ea si devii "chef", nu alta !
Eu nu pricep de ce nu-mi ies cozonacii intotdeauna, asa ca de fiecare data cind fac incep o noua "aventura"... Peripetii... sa ma gindesc...
A, da, cind am "scapat" prea mult zahar in sosul chinezesc, al meu se uita la mine si eu ii zic " asa trebuie, draga!"
stiu de la mama cum e cu cozonacii! pana sa-i iasa...am mancat de 3-4 ori un fel de chec cu gust de cozonac. arata asa haios!
Si daca te impotmolesti pe undeva, tipi pe-aici, dai un PM, imediat te scoatem din impas! Intr-un an de zile te scoatem bucatar sef!
Normal ca voi deveni bucatar-sef.Cu asa profesoare. kalua
Mi-am adus aminte de-o patanie de-a mea, de acum 15 ani.
Taman ma mutasem intr-o garsoniera fara bucatarie separata, ci cu o nisa in acest scop. Mobila inca nu aveam, ca a durat ceva timp pana mi-au livrat-o. Dar imi cumparasem cuptor cu microunde, care trona pe-o masuta plianta! Si-ntr-o dimineata am avut geniala idee sa-mi coc bulci congelate. Le-am pus in cuptorul cu microunde si m-am dus sa fac dus. Cand am iesit din baie n-am mai vazut la 50 de cm, era o fumaraie de s-o tai cu cutitul Iar bulcile mele erau carbonizate.
Cred ca a durat o luna pana s-a dus mirosul ala intepator de ars din locuinta.
vine prietenul meu in Romania prima data (in 2004). eu super emotionata stau 3 zile la bucatarie pregatesc mancare traditionala tot ce trebe.. in fine. termin ciorba, o acresc frumos cu bors, plec la aeroport.
iau omu mergem acasa io mandra de mine (era prima data cand manca ce gateam eu) - hai sa mananci.
incepem cu ciorba - "bleah. iubito. stiii.... e foarte buna ciorba da' cred ca s-a acrit " (nu mancase ciorba acrita pana atunci... )
ma dezumflu de tot.... trecem peste incident (el se forteaza sa manance farfuria de ciorba, eu cu nod in gat) trecem la felul 2. sarmale din... varza acra. "sarmalele sigur nu au nici o problema?" (si eu care statusem 3 ceasuri sa fac sarmale...) . in fine acum radem da' atunci m-am dezumflat rau. interesant e ca mananca ciorba dar sa fie dulce (isi pune el lamaie in farfurie) si sarmale din frunze de vitza (mananca sarmale din astea si ardei umpluti de m-a speriat - intr-o seara mi-a mancat 5 ardei. ghici cine a zacut de burta toata noaptea dupa aia? )
sunteti simpatice
forte eu pana sa ma mut in Ialomita nu am mancat ciorba acra si prima oara am scuipat inapoi in farfurie ca am crezut ca e stricata
am si eu sa va povestesc ceva , era cam acum vreo 12 ani , doar ce imi facusem si eu curaj sa intru singura in bucatarie si am vrut sa fac supa de pui cu galusti de gris ..
am facut o supa buna dar galustile se puteau considera arme albe erau ca piatra ..
mai odata am facut galustele de s-au imprastiat in supa si apoi cum le-am nimerit si acum dupa 12 ani le fac exact ca la carte , dar nu m-am lasat pana nu am invatat ..
Am si eu o faza: a primit niste peste si ma gandesc eu sa il fac la cuptor. Aveam o cratita faina, joasa, incapatoare, ca un fel de tigaie, cu coada lunga si cu capac. Si pun acolo peste cu legume, arata de nu-i adevarat...si dau la cuptor.
Bun, dupa o vreme, imi miroase mie bine a mancare facuta, ma duc sa il scot din cuptor, deschid usa cuptorului, apuc frumos cratita de maner si...cedeaza manerul , adica se rupe in doua de la jumatate, eu raman cu un ciot in mana si bunatatea mea pica, evident se si rastoarna, pe usa cuptorului si pe jos.
Bine ca am avut si in vas destula mancare...faza e ca stateam cu chirie si nu era aragazul meu...am spalat la el mult si bine.
Azi la cumparaturi, la macelarie: o doamna foarte bine cu fii-sau de vreo 4 ani inaintea mea. Cumpara ea ce cumpara si la sfarsit vanzatoarea pune in varful furcii de servit o felie de parizer (ma rog, un mezel asemanator), o intinde amabila spre baiat si-l intreaba daca vrea o felie de mezel. Copilul: "da, sunca de Parma, va rog".
La televizor (program cipriot sau grecesc), la o emisiune de bucatarie, o doamna a facut o pizza avand mainile bagate in manusele de unica folosinta. Oare avea vreo ciuperca la maini? Sau cum?
Am vazut si eu chestia asta de vreo cateva ori pe la TV... O fi ultima moda la chefs
2 ani la rand am ratat cozonacii (nu fac decat la Craciun). au sfarsit in gunoi.
si culmea, au venit niste prieteni la noi, si au adus cozonac facut de el (sotul prietenei). nici n-am mai zis nimic de esecul meu, mai ales c al lui era asa de buuuun.
cred ca la Craciunul care vine il rog pe el sa-mi faca si mie 2 cozonaci.
Las', Pescarusho ca am eu o reteta de cozonaci care se framanta singuri
Azi mi-am cumparat iar o duzina de pahare de apa, ca pe ultima am lichidat-o cam in 10 luni. Sunt talent nativ la spart pahare si farfurii. Daca nu le scap in chiuveta, sigur imi pocnesc in mana fara sa le fac nimic
Al meu tot rade de mine cand vede c-am mai spart ceva si zice: "Las' ca data viitoare luam altele din tabla".
Eu ma consolez zicandu-mi ca daca n-as sparge din cand in cand cate ceva, bietii sticlari din ce-ar mai trai... Noroc ca nu-s rea de paguba.
Eram copil si mama-mi facea intotdeauna sandwichuri "frumoase", cu rondele de rosii, de castraveti murati, vreo foaie de salata - pe langa mezel sau cascaval - si painea unsa cu unt. Iar eu mai vedeam pe afara cate-un copil cu o bucata de paine intr-o mana si o bucata de mezel in cealalta, tot muscand consecutiv din ele. Si-ntr-o buna zi am rugat-o pe mama sa nu-mi mai faca sadwich, ci sa-mi dea si mie paine si "mizel"...
Tot asa, eram printr-a patra sau a cincea si mai auzeam pe la colege ca au venit de la scoala, n-au gasit nimic de mancare acasa, s-au dus si si-au luat de doi lei parizer, niste paine, si-au prajit parizerul si gata masa. La noi acasa era alta moda, era intotdeauna felul 1 (supa sau bors), felul doi si trei. Si-am inceput sa ma rog de mama sa nu fie mancare intr-o zi ca sa ma duc si eu sa fac cumparaturi si sa-mi gatesc. Mi-a explicat ea cum ca tata si ea vor sa manance mancare gatita si pana la urma am stabilit o zi in care eu ma fac ca nu vad mancarea, ma duc sa-mi cumpar parizer de doi lei si mi-l prajesc. Ce bunatate a mai fost!
Raportez urmatoarea fixatie: la mine conteaza foarte mult cum e asezata mancarea in farfurie, si mai ales, carnea sa stea cat mai departe de garnitura, no touch!
In curand urmeaza sa ma intorc acasa la ai mei, si sora-mea ma intreaba razand la telefon "Iar vii sa ne stresezi cu "sa nu atinga" ?
Pai da, caci un fix e pe viatza!
Cand am facut prima data lasagne s-a nimerit sa ne vina niste musafiri. Si nu pusesem indeajuns bechamel pe fiecare strat de foi, asa ca pe ici, colea nu era moale foaia, ba chiar pe alocuri inca crantanea intre dinti. Si bolovanii aia au bagat in ei, au zis ca-i asa de buna, crocanta (!), n-au lasat o firimitura in farfurie.
In ziua cand ne-am mutat, eu si sotul meu, in prima noastra locuinta, am mancat amandoi doar inghetata de cacao, ca altceva nu stiam sa gatesc la ora respectiva (vreo 28 ani ). A doua zi dimineata, dupa inca o portie de inghetata, am mers la masa la maica-mea. Apoi, incet-incet, am invatat.
Daca tot veni vorba, voi cand ati invatat sa gatiti?
Pai cam asa ceva am patit si eu Leea, numai ca eu aveam 21 de ani cand m-am maritat.Si mama acasa imi tot spunea sa stau langa ea si sa invat sa gatesc pentru ca asa cum spunea Kalua si la noi masa era masa cu trei feluri zilnice.Bineinteles ca am refuzat spunandu-i mamei ca n-o sa fac practica inainte pentru ca o sa am timp toata viata.Si bine am facut.Prima mea ciorba pe care am facut-o era o chestie transparenta fara gust care s-a mancat pentru ca singura calitate a ei a fost probabil ca era calda...
eu cand am plecat la facultate stiam sa fac asa: ceai, oua ochiuri, maioneza si cafea ness (experimentata).
m-am maritat la 21 de ani, studenta fiind, si intre timp invatasem sa mai fac si cartofi prajiti (mai nimereau si pe langa resou, cand trebuia sa-i pun in tigaie). prima ciorba a iesit defapt un pilaf, ca am pus orez, si-am pus, si-am pus...
apoi am invatat din mers, la prajituri sunt antitalent si acum.
pe mama o criticau neamurile ca nu ne pune sa facem nimic (mai am o sora), si ca nu ne vor tine barbatii. mama le-o taia intotdeauna, spunandu-le ca vom avea vreme sa ne saturam, si ca de invatat tot vom invata ce avem nevoie. si mare dreptate a avut!!!
Aveam o colega care, proaspat casatorita fiind, era stresata de sotul ei ca in tocana de cartofi, nu raman cartofii intregi. Face a nu stiu cata oara tocana de cartofi, sta si tot incearca cartofii sa nu cumva sa se sfarame iar la fiert, si fericita, ii pune sotului in farfurie: "Acum sunt exact asa cum ii doresti, dragul meu. Am reusit!"
Barbatu-sau luminat tot la fata, pune mana pe furculita si incepe sa-i piseze marunt in farfurie si sa-i amestece cu sos......
Eu i-as fi pus oala in cap
Am sa va spun o patanie a unei prietene pt ca eu pot spune ca sunt norocoasa la capitolul asta adica mi-au iesit aproape intotdeauna mancarurile ok,cu f mici exceptii.Chiar de prima oara.
La tipa asta ciorbele presarate cu tot felul erau la ordinea zilei.Astfel i-a intrat ei in cap ca in toate ciorbele se pune fidea!Fara exceptie!Asa ca intr-o zi a vrut sa faca o surpriza mamei si cand aceasta a plecat cu ceva treaba s-a apucat sa faca ciorba de fasole boabe.....in care a pus fidea cat cuprinde Cand a venit maica-sa acasa a avut un soc uitandu-se in oala...
Bag seama ca toti bucatarii de Doame-ajuta vorbesc fluent si franceza (ba chiar am vazut si notite gastronomice ale unora, pe franceza!). Probabil pentru ca au lucrat cel putin vreo 2-3 ani la marii bucatari francezi.
Numai de Jamie Oliver n-am auzit asa ceva... Dar de fapt el n-a primit nicio steluta.
Eu cand m-am maritat 27 de ani nu stiam decat cartofi prajiti , macaroane si cate o ciorba. Al meu sot imi lasa un bilet prima zi dupa sapt de miere ca nu-i fac si lui de mancare.Eu am venit de la munca si m-am dus la plimbare ca aveam de cumparat nu mai stiu ce.El s-a dus sa manance la soacra-mea.
Eroare de calcul cand m-am maritat asta n-am luat-o in calcul ca tre sa fac si mancare:-).Am ars o gramada de oale si mancaruri, acum stiu neste feluri de mancare sa fac da nu ma dau in vant dupa gatit, dar in schimb imi place mult sa fac prajituri.
primele mele clatite : (aveam pe atunci vreo 13-14 ani) nu puteam sa le intorc si pace... una a ajuns in cana cu ceai a bunicii, alta pe sarma(aveam sarma deasupra aragajzului) , alta pe jos... un adevarat dezastru.
am mai avut niste mici esecuri cand am facut prima mancare de cartofi...a iesit ciorba am facut-o prea zemoasa.
acum vreo 3 saptamani am facut ghiveci cu pui, si mie se tot parea mie ca nu-i destul de fiert si l-am fiert pana a iesit o pasta de legume cu pui...dar a iesit delicios
in rest...mai mereu mi se prinde mancarea...chiar si daca stau langa ea
singurele mancaruri care mi-au iesit bine si fara nici un fel de probleme au fost: ciorba, plachia, supa, si mancare de conopida.
Bucatarul anului 2007, a primit 3 stele Michelin:
http://fr.wikipedia.org/wiki/Anne-Sophie_Pic
Este a treia femeie care a primit in Franta 3 stele (in 1933 si 1951 s-a mai intamplat minunea asta).
Bravooooo!
Eu cu iubitul meu am fost invitati intr-o seara la cei mai buni prieteni ai nostri sa mancam clatite. Bineinteles ca pofta era enorma asa ca ne-am pastrat loc toata ziua ca sa avem ce umple cu clatite. Cand am ajuns la ei , prietena mea facuse fix 4 clatite .
Dezamagirea a fost mare si bineinteles si mistoul la fel. Ma rog, am plecat de acolo cu o pofta mai mare decat cea cu care ne-am dus si bineinteles am comentat tot drumul " Ce, nu putea sa faca si ea mai multe , chiar era asa greu sa faca macar 15 clatite ? Ce era asa complicat????" , eu vorbeam, care nu am facut niciuna in viata mea. Si zic, lasa iubitule ca fac eu maine, sa ne saturam. Zis si facut!
A doua zi de dimineata m-am apucat si am facut cam 2 litri de compozitie (teoretic stiam ce trebuie sa contina) si m-am pus pe treaba.
Pana seara era sa dau foc la casa de vreo 3 ori , am facut un fum de am innebunit tot blocul si in final am reusit sa fac O CLATITA!!!!!!! Si pentru ca iubitul meu a stat cuminte si a asteptat de i s-au lungit urechile i-am asezat-o frumos pe o farfurie si i-am servit-o cat de frumos am stiut eu
So,
buburuzo
Saptamana asta asta a fost unul dintre participantii la o emisiune de bucatareala:
A facut un meniu super baietul si cred ca multi ochi de fete nemtoaice s-au lipit de teveu cand i-a fost randul.
Eu fac cu mare placere prajituri,in special torturi.De toate formele,culorile,marimile.Mereu sunt laudata si mereu primesc comenzi pentru diferite ocazii festive.Insa cand am vrut sa "confectionez"unul pentru ziua fetitei mele,am intampinat numai probleme de genul:blatul s-a lasat,crema s-a prins de cratita si mirosea a afumat iar frisca desi am batut-o de mi-au sarit mie fulgii nici cum nu statea teapana.Asa ca,spre rusinea mea am cumparat blat si crema din comert iar frisca am inlocuit-o cu o crema de ciocolata.Nu a iesit ce vroiam dar a fost ok
Am ras cu lacrimi de povestile voastre
Cand eram micuta, am vrut sa-i surprind pe ai mei cu niste fursecuri de casa. Zis si facut, m-am pus pe facut coca, bagat la cuptor, scos fursecuri calde, servit parinti tocmai sositi acasa, asteptam nerabdatoare pareri. Tot ce am auzit a fost o injuratura infundata spusa de tata ce a coincis cu momentul in care a muscat din fursec. Am intrebat: "Nu e buna, tati? " si mi-a zis "Ba e buna, tati, numai sa numai pui ciment in ele data viitoare" Erau beton fursecurile mele, frumos pudrate cu zahar
Alta boacana au fost gogosile inecate in ulei care au cam hidratat gatlejele saracilor parinti, nefericitii cobai ai experimentelor mele gastronomice.
Am luat un ulei (scrie pe el ca-i pentru fondue, dar eu il folosesc la gatit), o nebunie, nu alta, numai cand deschid sticla ma omoara cu mireasma. Nu l-am mai vazut pana acum, cand oi ajunge prin Franta il caut pana-l gasesc.
Firma: Famille Guénard
Spéciale Fondue - Spécialité alimentaire à base d'huile de pépin de raisin et d'aromates
D'aromatele sunt rozmarin si cimbrisor, piper, foi de dafin.
Eu l-am gasit in sticla de 1 litru, de lapte.
Sa va spun ce perversa sunt eu: tin sarea de gatit (de-aia mare, marina) intr-un castronel pe care scrie mare Zucker (zahar). Si s-a mai intamplat sa puna lume de-a casei sare in loc de zahar in unele chestii.
: asta-i truc de montignaca!
Dimineata numai cafea cu sare nu-ai vrea sa bei.
buburuza rad aici de una singura, mi-a trecut si somnul.
sa va spun ce "complimente" am primit si eu azi de la copii.
in general, nu le plac supele, ca asa "se poarta" pe-aici. asa ca, nu prea-i mai chinui, le fac o data pe saptamana, sa le ajunga pe vreo 2 zile.
le-am facut ieri supa de cartofi (ca asta le placea, tineam eu minte ). au mancat ei asa mai fara entuziasm ieri, nu prea au comentat. azi, supa din nou. n-au indraznit sa deschida gurile pentru comentarii, dar in momentul in care am constatat ca a mai ramas si pe maine, zice cel mare: "putem sa luam un purcel, in loc de caine?"
dupa alte cateva minute, cel mic cere ardeii iuti, zicand: "it tastes terrible without hot peppers!"
cateodata imi vine sa nici nu mai fac mancare.
adevarul este ca-mi venea sa rad si chiar n-a iesit rea supa, dar asa sunt copchiii mei, niste mofturosi.
Domle, sa va povestesc eu cum i-am oferit sotului meu, pe vremea aia prietenul meu, prima cafea....deci, eram studenti, el imi facea curte, asa ca l-am invitat la o cafea in camera de camin...mde, eu eram constanteanca, nu se gaseau de nici unele, asa ca produsele aduse de mine "de la mare" erau la mare cautare, respectiv cafea, guma de mestecat, sucuri la cutie, etc...mdaaaaa...in camera erau si colegele si prietenele mele, fiecare in patul ei, cu o figura de "mimosa pudica" toate...cica citeau...pe naiba, erau concentrate sa asculte tot ce se intampla pana in ultimul cromozom din ADN-ul lor...si pun eu de cafea la ibric pe resoul din dotare...ok....fac cafeaua cu zahar, asa cum am vazut la tata - eu nu eram bautoare de cafea pe vremea aia, o pastram doar de "protocoale" - iar la sfarsit adaug.....mai, rad si acum, numa' cu gandul la mutra lui "amore puro"!!!! - esenta de rom, vreo juma' de sticluta.... eu il vazusem pe tata ca pune rom, da' rom rom, nu esenta, si ce mi-am zis, unde merge romul, merge si esenta....si ii ofer lui mr wise cafeaua ca si cum ii ofeream cescuta de sake, stiti, ritualul ala japonez....nu va spun ca putea a rom in toata camera....astea erau moarte de ras, da' nu scoteau un sunet, fiindca stiau ca le ia mama naibii daca-mi strica momentul magic...ca doar eram in "vrajeli"....ia iubitul meu ceasca, inghite prima gura....iar rad!!!...se aude in toata camera doar cum aluneca inghititura aia pe gatul lui...ok....incearca si pe-a doua....va spun, parol, se auzea cum incearca sa alunece pe gat, dar se impiedica in omulet...saracul omulet din gatul lui, cred c-a fost in coma de esenta de rom pe putin o saptamana... ...ok, gagicile erau cu lacrimi in ochi de ras, da' nu au scos un sunet. Ei, iubi al meu a suportat cu stoicism prima mea cafea daruita lui deeply from my heart, inghititurile lui au fost singurele zgomote auzite in camera aia atunci, da' ma iubeste si acum si bea numa' cafea facuta de mine! Sa-mi traiasca!
Mai, mi-au dat lacrimile de ras amintindu-mi de momentul acela "feeric"...
Doctore si mie mi-au dat lacrimile de ras, citind despre cafeaua ta oferita lui amore puro.
Dar transpare si dragostea care va leaga. Frumos!
Pot sa pun o intrebare? Si acum ii dai cafeaua tot cu esenta de rom?
da,super amintiri ai dr_wise,cre`ca acu` va amuzati amandoi pe seama primei cafele
noroc ca al meu nu bea cafea,ca cine stie ce-i puneam in ea:)))
De mult n-am mai ras asa
Hai sa va spun ultima peripetie din bucatatie, intamplata saptamana asta Am vrut sa-i fac lui Mr o mamaliga. Si al meu sot e mai rau ca o soacra, mananca si carcoteste: are prea putina sare, mai trebuia ceapa, mai trebuia fidea, etc... Toate ca toate, dar faza cu sarea ma cam seca. Eu nu mai mananc sarat de ceva vreme, deci niciodata nu-mi iesea suficient de sarata. De data asta, am pus sare direct din borcanel, nu am mai luat in lingura. Mi-a scapat cam multa, m-am gandit eu, dar probabil tocmai bine pentru el. Am facut mamaliga, am pus-o pe platou...in ceaun am pus lapte, ca sa manance cu restul de mamaliga ramas acolo...ma rog...gusta cumnata-mea: Mama, ce sarat e laptele asta! Cum naiba? zic eu. Ia sa gust! Am gustat :| I-am zis: inseamna ca mamaliga e ocna. Am gustat-o: pe cuvant va spun, nici daca muscam dintr-o bucata de sare nu era mai sarata
mda... cred ca o sa-mi tot fac veacul pe aici
in seara asta am sfeclit-o rau cu o varza care se voia a fi calita, dar a iesit alba, nu aurie ca a mamei, plus ca baltea apa prin ea :| carnea era si ea fff deschisa la culoare, desi era de porc :|
acum vreo 2 luni am facut la fel cu niste peste. dupa ce m-am chinuit cu un burete abraziv sa curat pielea somnului pana s-a facut alba, am pus eu intr-o cratita un pat de legume, pestele deasupra si niste apa (suficienta mi s-a parut in acel moment). nu mai spun ca a iesit un soi de mancare peste care ziceai ca a trecut dunarea, pestele era super fiert, inota prin zeama aia si legumele faceau si ele scuba diving incep sa cred ca nu am simtul masurii cand e vb de cantitatea de lichide din mancare :|
chinte ai pus multa apa in varza de aia a iesit alba, trebuia calita inainte si atunci se facea aurie
eu prin liceu : ador spaghetele asa ca am zis ca e timpu sa invat, eu vroiam al dente dar au iesit dente de tot sosul la fel era prea lichid iar peste 2 ore cine statea pe buda MOI
Eu am fost un dezastru in bucatarie...si nici acum nu-s departe. Imi place sa gatesc numai din cand in cand, cand imi vine inspiratia, deci nicidecum stresul permanent sa fie ceva pe masa...
Faza a fost ca m-am maritat si copilul a venit f. repede si eu habar n-aveam sa gatesc si aveam 26 de ani...stateam la mama, care avea doua servicii pe vremea aia, barbatul venea seara, si eu stateam acasa cu bebeul...
Ziua decurgea in felul urmator: dimineata ma apucam cu spor sa citesc din cartea cu bucate, sa fac ceva ce ma inspira...dupa ce trecea o juma de zi citind, ma fixam si eu la una, cand ma uitam la ingrediente si in frigider...normal ca n-aveam ce-mi trebuie, si cu bebeul nu puteam ajunge la piata...asa ca faceam ce era in casa si ce stiam: "tocanitza de cartofi"
Si acum rad cand imi aduc aminte veneau oamenii infometati de la servici si nici nu mai era nevoie sa le zic ce au de mancare, stiau ei singuri...
Dar tot intr-una din zilele astea s-a trezit lumea si cu un gulas, d-ala la meserie...cu bobitze de faina...sa nu ma intrebati cate ore am facut bobitzele si cum nu stiam ca se fierb separat, le-am fiert 3 ore in sos...de mi se acrise, dar si-au lins toti degetele, si au zis ca mai vor...n-au mai pupat
Dr.Wise faza cu cafeaua.
Eu dezastre culinare am facut destule, pana la uitat mancarea pe foc si oala zbura direct in cosul de gunoi ca era neagra.
Tin minte ca eram studenta si ma apuc sa fac orez cu lapte , ce-mi vine mie sa ma tulesc la tenis si las orezul la foc mic si pe o plita si ma duc la tenis stau vre-o ora si ceva, in drum spre casa imi aduc aminte de orez, bag viteza spre casa, cand am intrat in casa scarii (stau la et. 1) deja mirosea a fum, cand intru in casa un val de fum negru sa-l tai cu cutitul , a iesit mirosul din casa in vre-o saptamana.
Chinte da trebuia sa pui pasta de rosii sau chiar rosii si mai varsai din zeama si o mai fierbeai un pic, patanii d-astea am si eu, al meu sot cand faceam mancarea cu multa zeama imi spunea ca n-am stiut exact ce vreau sa fac ciorba sau felul 2. Noroc ca al meu sot nu comenteaza la mancare, eu sunt cam pretentioasa la mancare si in consecinta ma stradui sa iasa gustoasa, socrella tragea cateodata niste mancaruri de numa' ea le manaca si d-aia cred ca nu-i pretentios.
norulet, am pus si rosii ca m-am trezit prea tarziu ca nu mai aveam bulion prin casa :|
3A, Chinte, Dr Wise, ce m-ati distrat!
Sa va spun si eu una, am vrut sa fierb ou in cuptorul cu microunde!
Bineintele ca n-am stat mult si a explodat oul, s-a amestecat cu apa din ibric si a inceput sa curga pe sub usa cuptorului, am curatat de mi-a venit rau pe jos, pe aragaz care era dedesubt.Nu mai zic de mirosul din casa, de ou clocit, am aerisit o juma' de zi si tot degeaba.
Colega mea vietnameza la origine a facut saganaki cu creveti. A mancat cu orez si cica a fost asa de buuuun. Si lui barbat'su (vietnamez si el, el a ajuns abia la maturitate in Germania) i-a fost rau de la feta. Iar copiii au vrut cu paste de-alea chinesti (Mie).
hilar
apropo de faza cu oul fiert, noi n-am avut cuptor cu microunde pana sa venim aici. si deci habar n-aveam ca metale nu ai voie sa pui.
lucram la un fast-food si m-am gandit ca mai repede foerb oul in microunde. am pus intr-o caserola de metal apa apoi oul si pun pe 3 minute la putere maxima. Pe la 2 minute se-aude BUUM, se deschide vijelios usa la cuptor si zboara oul afara in mii de bucati pe o raza de 2m
Ieczact!
haa, misto fazele cu oua fierte, am patit-o si eu azi de dimineata...dar frumos pe aragaz! am pus 4 oua la fiert sa ne luam un mic dejun copios si la un moment dat a inceput sa puta ingrozitor. N-am avut curaj sa vad care avea ochi, direct la gunoi au zburat.
Faza cu oul la microunde imi aminteste un joc cu farse pe care-l jucam pe calculator, de acolo am aflat ca nu se baga la microunde!
oricum, prea curand nu o sa mai fierb eu oua
Ca sa vedeti si voi cum mananca in parte nemtii mici
sosu` ala e in loc de mustar, kalua ?
Da' Dumnezeu sa-i inteleaga, Empty.
V-am zis eu ca si sarmalele ei le mananca cu piure de cartofi.
Uff, fetelor, mare dilema am la bucatarie. Husbandul meu s-a hotarat sa inceapa un regim alimentar fara gluten. Bun, eu am crezut ca treaba o sa fie relativ usoara, am cumparat paste facute din orez, faina de toate felurile gluten-free, si aseara m-am pus pe copt.
Am produs niste biscuiti din faina fara gluten care nu arata prea bine, insa sunt destul de gustosi, cu vanilie plus una bucata paine gluten-free cu care poti sa iti spargi capul. Dom'le faina asta n-are nici un chichirez, e ca un amidon si nu poti face prea multe din ea, desi dau ei retete acolo.
No, mi s-a taiat elanul de tot, cred ca ma duc la magazin si cumpar de acolo produsele gluten-free, desi costa enorm, cateva feliute de paine costa vreo 2 lire. N-am ce sa fac, trebuie sa hranesc omul.
Happy, fa-i paine din faina de quinoa sau soia. Iese ca un fel de chec.
Trebuie sa fie o reteta de paine de soia pe la Montignac.
Am gasit-o. Mersi Kalua
Zilele trecute ii zic colegei mele originare din Vietnam, Huong, reteta de ciorba de perisoare, spun de radacina de patrunjel, leustean, ea se uita lung la mine, imi zice ca nu a folosit asa ceva de cand este si nici nu stie unde ar gasi chestii dintr-astea.
Buna seara!
Stiu stiu, aproape niciodata nu scriu aici, dar cum nu am gasit un topic cu dezastre in bucatarie, am zis sa scriu aici, trebuie sa ma descarc ca sa ma pot intoarce in bucatarie.
Sa incep cu inceputul. Dupa cateva zile de absenta se intoarce boyfriend al meu , si am zis sa prepar lasagne, pentru ca n-am mai facut de mult timp si lui ii place foarte mult. Pana aici totul bine si frumos. Pun carnea pe foc, vin, ceapa, nu uit nimic. Ajung la bechamel, unt pe foc, topit unt, totul merge bine, casa miroase frumos, reflexul Pavlov functioneaza. Eu fericita, ma invart prin bucatarie, all glowing and shiny, pana in momentul in care ajung la faza de gustare a bechamelului, un gust oribiiiil de amar imi amorteste papilele gustative , ceea ce m-a surprins atat de tare incat am gustat rapid inca odata, aceleasi efect.
Fuga repede la toaleta, aruncat bechamel, inapoi in bucatarie, moment de reculegere, timp am, unt mai am, deci ma hotarasc sa mai incerc odata. Scos untul din frigider, pus in tigaie, dar intre timp ma uit suspicioasa prin bucatarie, si ajung la concluzia ca sigur nucsoara era de vina, probabil era stricat, si cum moi nu stie cum arata una bucata nucsoara stricata, m-am decis sa arunc toata punguta, vreo 6 bucati. Ma uit la ceas iarasi, era in jur de 20:30, scos untul de pe foc, fuga la magazin, cumparat nucsoara, fuga inapoi. Si incep, pun untul inapoi pe foc, lapte, faina, nucsoara proaspat cumparata, tot ce trebuie, siiiiiii the moment of truth: gust. Si ma surprinde acelasi gust oribil care imi ridica si parul de pe spate. De data asta deja nervoasa, fuga la toaleta, tras apa cu bechamel cu tot, inapoi in bucatarie, scos oala nr.3 , deschis frigiderul in mod isteric, scos untul, pus untul in tigaie, vreau sa spun bucatica microscopica de unt care mi-a mai ramas, topit unt. Intre timp gust casul, gust parmezanul, toate bine si frumoase, ma enervez, ma intorc la unt si torn un picut de la lapte, la care toti neuronii mei urla: AHA! Gust laptele, deci brrrrrrrrrr un gust amar cum n-am mai gustat vreodata, langa care kinina este mierea din rai. Ma enervez, fuga la toaleta, tras lapte, inpoi in bucatarie, scot o alta cutie de lapte, guuuuuuust, cu varful limbii, cu o precautie exagerata. Torn lapte, nucsoara, faina deja cu miscari bine exersate. Gust. Merge. Ma uit in graba la ceas, 30 de minute si trebuie sa plec la aeroport, grozav, numai bine, iau tigaia cu carne in graba si ma indrept catre masa unde ma asteapta foile de lasagne. Si ce se intampla?????? Scap tigaia, in cel mai serios mod, scap tigaia, da da, pe jos. Ma uit in tigaie a ramas cam jumatate. Ma calmez, imi adun puterile, is toata zen, numai bine ma gandesc, oricum aveam putin bechamel. Umplu foile rapid rapid, dupa care constat ca mai am o farfurie plina cu cas ras pe care nu l-am folosit, cu greu dar raman zen, lasa, ma gandesc, lasagne e aproape gata, vreau sa spun lasagnita aproape gata, pentru ca asa ceva lasagne nu se poate numi, poate un bebe lasagne, dar totul e bine, bebe lasagne teafara, eu teafara. Fuga in baie la dus, cand ies ma uit la ceas, avionul aterizase deja de vreo 30 min. Sunat boyfriend, plans isteric. Boyfriend a ras putin si a luat un taxi, a ajuns cu bine, si am consumat impreuna bebi lasagne amaruie, am curatat covorasul dupa invazia de carne, curatat milioanele de vase murdare de bechamel, ce mai, am avut o seara super romantica. Acum boyfriend sforaie dupa multe nopti nedormite, iar eu intr-o stare isterico-zen incerc sa inteleg ce minune s-a intamplat cu mine astazi in bucatarie, parca eram la camera ascunsa.
Ah, si sunt racita, tusesc, stranut, sughit, curge nasul, febra, tot ce vreti.
Luna plina a fost sambata trecuta, deci nu mai am voie sa invinovatesc cerul pentru dezastrul de astazi, nu?
(Pentru greselile de ortografie imi cer scuze, ma straduiesc, dar cateodata gresesc fara sa observ)
TREBUIE sa publici articolul asta, esti m-o-r-t-a-l-a!!!
Subscriu .
Esti criminala, janis!
janis a fost o zi de-aia in care pesemne erai cel mai castigata daca nu te dadeai jos din pat
Janis
Da...dupa cum se vede sunt o adevarata artista in bucatarie...Dar trebuie sa recunosc ca asa dezastru n-am avut niciodata, si gatesc aproape in fiecare zi.
Cleo, cred ca ar fi fost cea mai buna idee
Janis aventura cu lasagna.
Poate erai agitata ca trebuia sa vina boyfriend-ul si de aia atatea peripetii.
Cu lasagna am avut si eu aventuri destule, de nus cate ori bechamelul ala a ajuns in blender ca numa' cocoloase s-a facut. Varsat bechamel prin juma' de bucatarie, de uitat parmezanul aia e ceva obisnuit cand sunt in graba. Acum m-am invatat minte si daca n-am destul timp, nu fac lasagne ca sigur dau peci.
Moaaama, sa va spun ce am patit acum trei zile, ca de-atunci ma tot tin si n-am avut timp.
Ma duc si eu ca toata oama la cumparaturi si ajung la raionul cu mixere.
Ma gindesc eu: "Am unul, nu-mi mai trebuie. Insa e Domotec si a facut 5 ani... Eh, lasa, mai rezista, lasa ca iau alt mixer alta data ca n-o fi foc..."
Ma invirt eu prin magazin, iau una-alta (ce-mi trebuia sau ce credeam eu ca-mi trebuie ) insa nu aveam stare nici moarta, ce mai, virmisori in fund si mincarimi la greu! Faceam ce faceam si tot la raionul cu electrocasnice ma intorceam...
Uite asa de vreo patru ori. Fie vorba-ntre noi, cred ca daca m-a urmarit careva pe camera de supraveghere, a zis ori ca sint nebuna, ori ca vreau sa fur ceva de pe-acolo!
Frate, si ma gindeam eu c o logica de fier forjat ca nu-mi trebuie alt mixer, ca am unul, ca nu am loc sa au un mixer mare cu bol si mai mare si tispe mii de viteze, care-mi placuse si la care visam pe ascuns mai ceva decit la Chris Nunez...
Ma gindeam si la faptul ca o sa faca scandal Injeru`:
"Ce naiba l-ai mai luat si pe-asta, unde o sa-l mai bagi, ca nu mai ai loc nicunde sa pui un cui, daramite ditamai hardughia..."
Intr-un final, dupa muuuultaaaa, extrem de multa ciciiala, gindeli si razgideli, am luat unul ma ieftinut si fara bol, asa, mai mult ca sa imi linistesc constiinta, fixatia, obsesia si nebunia ca TREBUIE OBLIGATORIU sa imi CUMPAR un mixer EXACT IN ACEL MOMENT...
Ajung eu acasa, bag cutia in debara pe sestache, sa nu ma vada Injeru` cu achizitia si sa imi faca capul calendar si imi vad in continuare de treburi...
Ma apuc eu voiniceste sa fac http://www.elady.ro/forums/index.php?showtopic=361&st=280&p=158307&#entry158307, topesc eu ciocolata la microunde, ma apuc sa pun frisca incet-incet si sa o jumulesc cu mixeru meu vechi...
Fac pauza la un moment dat, bag crema neterminata in frigider sa se raceasca si sa se bata frisca cu ciocolata mai bine.
Dupa vreun sfert de ora o scot si bag mixerul in ea.
Vreau sa va repet ca lucram cu mixerul meu Domotec vechi. Care mixer a intepenit. Nu a mai vrut sa porneasca nici mort din clipa aia.
N-a scos fum. N-a scos zgomote. A murit in liniste... Brusc, subit, instantaneu si deodata!
Am incercat sa il repornesc. L-am scos din priza. L-a bagat iar. L-am comutat pe toate vitezele.
Nimic! Nimic, nimic, nimic. Mixerul meu domotec era tacut ca un peste.
Am ramas ca vitica la poarta noua uitindu-ma la el, mai bine zis holbindu-ma si intrebindu-ma cum s-a intimplat exact in acea zi sa ma apuce pofta/cheful/inspiratia/nelinistea/nebunia /viermii in fund de sa-mi cumpar fix un mixer nou...
Nu vreti sa stiti ce fata a facut Injeru` cind m-a auzit injurind printre dinti ca imi crapase mixerul si dupa nici doua minute aude cum deschid o cutie si ma vede scotind un alt mixer, nou-nout...
M-a intrebat ce o sa fac. I-am spus ce si cum. S-a uitat la mine siderat. Si nu mi-a spus decit atit, un singur cuvint:
"PARANORMALO!"
Hehehe, misto faza .
Fides clarvazatoarea
P.S. Please, please, please, io cand ma marit ?
In august, anul asta. Nu intreba nimic in plus, asa mi-a venit!
... Acu` pe bune, mi s eintimpla niste chestii ciudate cu anumite persoane uneori...
Eu cred ca domotecul tau era ca un animalut de casa , a simtit ca nu-l mai iubesti si ca ai adus alt "animalut" asa ca s-a "inchis in carapace" si-a devenit introvertit . E psihanalizabil
Asa ma gandeam si eu ca Laryssa. E ca si cum ti-ai aduce amantul in casa, ce o sa zica sotul cu care ai avut o casnicie fructuoasa, cu suisuri si coborari, la bine si la greu, de 5 ani?
Oricum e foarte tare faza!!
Mai, eram junkie de mixere intrata in sevraj!
Haios!
Eu cred ca i-ai facut tu ceva sa nu mai mearga, fara sa fi constienta de asta.
Aka sa il las pe ala micu si voinicu care se minuia usor ca sa il folosesc pe cel nou care e mult mai dificil de utilizat, ca e mai marisor? No way!!!
Breee, ce frumuseti!!!
Lary, asa activitate in bucatarie nu poate trece neobservata, asa c aiti fac o propunere indecenta. Vrei sa fii moderator la gastronomie?
Nu prea stiu cu ce se mananca
Multumesc de propunere doar ca nu sunt tehnica deloc si recunosc ca ma simt mai degraba din ce in ce mai cuprinsa de euforia de a publica . Dar daca vrei sa imi dai mai multe detalii, spune-mi te rog frumos prin formularul de pe blog, ca sa nu imi las aici adresa. Iti multumesc
http://www.elady.ro/forums/index.php?s=&showtopic=421&view=findpost&p=278519
Nu-nu-nu adresa aia nu o mai am de foarte multa vreme! Adica e foarte posibil azi sa fie a altcuiva
Mistooo ! lol:
Bun, atunci trimite-mi tu mesaj din http://www.elady.ro/contact.htmlnumai cu adresa ta
Trimis
Primit!
Am citit mai sus de-acum un an ce-ai scris despre mixerul tau.Este vorba ceea :ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa ti se -ntample! Eu am grija sa nu visez la ceva f tare dac sunt intr-o perioada dificila,caci sunt sigura ca mi se va strica sau deteriora obiectul vachi.Asa mi s-a intamplat cu combina frigorifica visand la una si mai mare( am venit din vacanta si l-am gasit stricat). Zilele trecute am visat la un covor frumos pe alb cu mazgaleli negre si cu o floare rosie asezata asimetric,o splendoare(l-am vazut la Hornbach),dar m-am potolit repede(nu era cazul);am gasit metoda de a-mi curata covorul de a iesit super de curat si frumos.Probabil,nefiind momentul potrivit de schimbare,visul s-a destramat si am gasit solutia potrivita la momentul asta. Dar continui sa visez la alte lucruri,nu neaparat materiale,care astept si am incredere ca se vor inatmpla.Lucrez pe psihicul meu.
Asta e foarte bine pentru tine, Melcri.
Mel, nu cred ca era vorba de ce imi doream, pentru ca in mod sigur nu voiam sa mi se strice cel vechi. E o simpla intimplare. Insa si eu cred ca atunci cind iti doresti ceva, tot Universul lucreaza ca sa se indeplineasca, daca e sa il parafrazez pe Coelho.
Daaa si toata filozofia indiana
Ce fain e checul
Ai urmat indicatiile mele pentru galuste?
Din pacate nu am putut pentru ca imi crapase redeseul la ora aia. Insa trebe sa mai fac niste galuste si o sa le urmez fara gres!
Insa acum cind am citit cum le faci tu, am inteles unde gresesc. Tu pui 3 linguri de gris la un ou mare, eu pun o tona! E clar ca acolo e hiba! Ca de odihnit, le las sa se odihneasca si o ora... Fac deseara iar si iti zic cum au iesit.
Faina
In general, compozitia pentru galuste trebuie sa fie de consistenta unei smantani. Dar nu o smantana inchegata bat, ci una cremoasa. Chiar daca ti se pare ca nu e destul de tare copozitia, rezista tentatiei de a adauga gris, pentru ca vei avea in farfurie niste pietricele nu galuste Trei linguri de gris la un ou sunt suficiente. Amestecate bine, condimentate, lasate la odihnit. Cand e momentul sa le adaugam in supa, astamparam focul (supa trebuie sa fiarba molcom, dar sa fiarba), udam o LINGURITA in supa fierbinte, luam din compozitie si dam drumul in supa. Iar udam lingura in supa fierbinte si tot asa... Galustele vor creste destul de mari, de aceea se foloseste o lingurita nu o lingura. Asteptam sa se ridice toate la suprafata, apoi le "speriem" cu o cana de apa rece. Acoperim oala si lasam la fiert inca 10-15 minute. Gustam si daca totul e fiert, oprim focul.
Chiar te rog sa-mi spui cum ti-au iesit de data asta, dupa indicatiile date de mine Sigur o sa ma pomenesti
Diana ce fel de peste e ala tilapia?cum a fost?e in magazin?
Teo, am facut galuste dupa indicatiile tale, insa mi s-au facut farmite. Doar doua au ramas intregi Cred ca nu o sa imi iasa vreodata galustile cum trebuie
Mel, tilapia, a aparut de vreo doi ani si la noi in magazine. Tilapia este un peste de apa dulce cu o carne slaba, delicata insa foarte ferma si cu un gust dulceag, placut. Tilapia se gaseste de obicei proaspat la raionul de peste proaspat la Real si Metro si congelat la Kaufland.Ca pret, este mai accesibil cel de la Kaufland, la celelalte doua magazine e cam scump.
Multumesc! Diana
Cu cea mai mare placere, Mel.
Ma faci sa filmez cum fac eu si sa pun filmuletul pe forum
Daaaa, Doamneeee!!!
Acum serios, poate daca ai masura (cintari) grisul pus ar fi ajutor!
Pai daca masor grisul, trebuie sa masor si ouale
Lasa ca fac eu cumva. Cum sa te las asa? Cum sa nu stie Diana noastra sa fac galuste? Musai rezolvam cat mai repede posibil.
Teoretic stiu, practic... nu-mi ies! Grisul e de-ajuns, oul doar pus pe cintar. Ti-am spus azi ca te iubesc?
Probabil, dar nu strica sa-mi mai spui o data Sentimentul e reciproc
Normal ca pun ouale pe cantar ca doar nu le masor cu centimetru Glumesc.
Stai linistita ca rezolvam si inconvenientul asta. Maine fac supa cu galuste
Powered by Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)