Iaca joc: Se pune o propozitie in care se foloseste minim un regionalism.
Persoana urmatoare care posteaza trebuie sa spuna sensul comun al regionalismului si sa posteze o alta propozitie/fraza. Si tot asa...
Incepem:
Mai, copile, unde ai trintit caunii aia, nu vezi ca i-ai murdarit de caldare?!
Cauni inseamna pepeni galbeni si caldare inseamna galeata.
Bunicul meu radea de mine cand eram mica si imi spunea ca in seara asta mancam curechi si barabule . Nu intelegeam nimic.
Curechi = varza; barabule = cartofi
Clichina lui este destul de groasa.
Am mai gasit ca inseamna CIRC. Adica ai murdarit tare?
Daca nu e nici varianta asta ,nu ma mai joc...
Nu, nu e. Caldare inseamna altceva.
"Caldare" in unele zone din Dobrogea inseamna cenuşa.
Urmatoarea:
Adu-mi o dumată din gradină, te rog.
Maat, in moldova căldare = galeata Si e cuvant folosit foarte frecvent... as indrazni sa spun ca e folosit chiar mai frecvent decat galeata Eu de cenusa n-am auzit. Nici dex-ul nu zice nimic. Zice ceva de o planta sau de o varietate de struguri... dar nimic de cenusa.
Nu stiu ce zice dex-ul, stiu de vreo 35 de ani ce zice un orasel intreg si vreo 5 sate dimprejur.
Ma rog, m-am exprimat eu gresit ca nu era vorba de dex. Ci de dictionar de regionalisme
No, nici asta nu e prin dictionare, dar exista. Cum exista si "Oileroi" si exista si "oleleu"- regionalisme neinscrise in dictionare.
dumata = tomata = rosie?
Dumata cred ca este dovleacul de placinta. (Dumata= dulma?)
Kalua e cu raspunsul. Dumata din grecestul "ντομάτα", pronunat "domata".
Kalua, rindul tau!
Pune-ti comanacul ca-i frig afara!
(pronuntat asa cum e scris)
Comanacul ii chestia aia de pus pe cap de s-a purtat prima data in timpu` fanariotilor/ natie de caciula de seamana cu ce poarta monahii.
Se regasteste cUvintul asta in Ciocoiii vechi si noi a lui Nicolae Filimon de muuulte ori.
Si-n ziua de azi e un fes cat se poate de ordinar in Bucovina.
Randul tau!
Ce este coleasa ?
Coleasa e mamaliga, insa vaz ca nu s-o prins nimeni...
COLEÁȘĂ, coleșe, s. f. (Reg.) Mămăligă (moale). ♦ Un fel de terci făcut din făină de grâu fiartă sau prăjită în unt sau în untură. – Din scr. kuliješ, bg. kulijaša.
Sursa: DEX '98 |
coleáșă s. f. – 1. Terci. – 2. Mămăligă. – Mr. culeaș. Origine necunoscută. Apare în mai multe limbi sl. (bg. kuljaša, sb. kùliješ, rut. kułesa, pol. kułesz(a), rus. kuleš, ceh. kulaše, gulaše); (Cihac, II, 68; Iordan, Dift., 77), dar nu pare a fi cuvînt autentic sl., cf. Berneker 642. Este greu de susținut din mag. köles „mei” (Weigand, Jb., XVI, 222; Gáldi, Dict., 88), dacă se are în vedere răspîndirea cuvîntului; totuși, trebuie să aibă legătură cu mag. gulyas › rom. gulaș „terci cu sos și carne”. – Der. coleșer, s. n. (mestecău de mămăligă); coleși, vb. (a dilua, a dizolva, a topi).
Sursa: DER
COLEÁȘĂ s. v. mămăligă, terci.
Sursa: Sinonime
coleáșă s. f., art. coleáșa, g.-d. art. coléșei; pl. coléșe
Sursa: Ortografic
--------------------------
Poate stiti insa ce insemna "goz".
goz inseamna cumva murdar sau gunoi?!
Dap, Valentina, asta e.
Diana
Iaca si enuntul cu un alt regionalism:
Cum viscolul de afara se intetea din ce in ce, bunicul cauta degraba vatraiul.
vatraiul
VĂTRÁI, vătraie, s. n. 1. Unealtă mecanică în formă de cârlig lung sau de lopățică, cu coadă, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, din cuptoare etc.; vătrar. ◊ Expr. (Pop. și fam.) Trai pe vătrai = viață ușoară, lipsită de griji. (Înv. și reg.) Trai cu vătrai = viață grea, plină de certuri, de neînțelegeri. 2. Lambă (la căruță sau car). – Cf. scr. vătralj, bg. vatral.
VĂTRÁI s. 1. (reg.) scociorâtor, vătrar, (Transilv. și Maram.) spuzar. (~ pentru scormonit jarul.) 2. v. lambă.
Tipa harbuzul asta la gunoi si apoi mergem sa te dau in scranciob.
tipa = arunca
harbuz = lubenita, pepene verde
scranciob = leagan
Corect. Tipa e din Ardel, harbuz si scranciob din Moldova.
Am fost cateva veri pe malul Muresului cam pe cand se cocea lubenita. Le-am povestit cum mergeam cu faitonul(flaitonul) si caram papusoi si soreanca cand eram la bunicii din Moldova.
Am fost cateva veri pe malul Muresului cam pe cand se cocea pepenele verde. Le-am povestit cum mergeam cu trasurica si caram porumb si floarea-soarelui cand eram la bunicii din Moldova.
Se lasa pe chirostei si privi cu atentie in ogorul de rasarita!
Rasarita e floarea scoarelui, da` nu stiu ce e chirosta aia.
a sta pe chirostei/regionalism Moldova de Sus,Botosani,Suceava,Iasi/a sta pe vine!
= a sta pe ciuci
Amuzant jocul cu regionalismele! Am si eu cateva de la bunica, cand vreau sa o impresionaz pe fetita mea mai scap cate unul... se distreaza ...
Si acum va zic...Bunica ne invelea cu oghealul.
back, Nicotan!
Dictionarul spune ca ogheal e cuvertura, plapuma. In ce regiune a tarii se foloseste cuvintul?
In Moldova. Si ai dreptate, la bunica plapuma era oghial.
Si acum, piesa de rezistenta, mie imi place f mult termenul: Caruta are pataşca.
Dictionarul zice:
patáșcă1, patáște, s.f. (reg.) 1. numele mai multor mijloace de transport sau al unor părți componente ale acestora (targă, brancardă, năsălie, dric, roabă, fundul căruței, corlată la car, loitră, drug, șa, tașcă etc.). 2. (la pl.) colțunași umpluți cu griș. 4. dedițel de pădure.
Nu stiu ce insemna la tine, dar abia astept sa imi spui
Omu` are patalama.
Patalama cred ca se zice la diploma, cel putin pe la noi, nu am consultat un dictionar. Patasca zicea bunicul la niste suporti din lemn cu care inalta lada la caruta cand cara fan.
Bunica tinea sacii cu făină în şandrama.
Sandrama in zona mea inseamna casa, constructie darapanata. Insa presupun ca la tine insemna magazie.
Ce inseamna "bat ciinii" ?
Bat cainii= latra cainii
vin jitili di la shireada?
"Vin vitele de la cireada? "
am auzit la tv :
sa-si suie fusta dupa ea ! (satu-mare)
Am gasit ceva care ar putea constitui o explicatie:
șuiá2, șuiéz, vb. I refl. (reg.) a îndepărta, a împinge cu violență.
in emisiunea de la tv,se prezenta o nunta de maramureseni si mireasa facea proba la o tona de imbracaminte,la un moment dat s-a auzit "intai sa-si suie fusta dupa ea " ,adica : sa-si dea fusta jos !
Super tare!
Powered by Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)