De ce sunt atat de proasta, imi spune si mie cineva? Cica sunt cinica….la dracu, nu stiu cum se numeste, insa eu o numesc prostie. Azi nu s-a intamplat nimic deosebit, doar am vorbit cu niste oameni. Pe marginea unei beri(sau mai multe) lucrurile au capatat proportii gigant. E si normal, doar sunt berbec, ce pana mea? Si am stat de vorba cu un leu, adica tot un dus de acasa.

Mie dor de EA. Nu stiu nici eu de ce, pentru ca nu mi-e dor de ea, cea care a fost la ultima discutie. Ci de ea care era cand eram impreuna, vorbind nimicuri si facand prostii, hlizindu-ne ca niste copii de gradinita. Mi-e dor de ea, dar nu pot sa iert. Numiti-o mandrie, orgoliu prostesc…eu o numesc…durere. Cand ma gandesc la ea doare. Doare nu durerea in sine provocata, ci neintelegerea ideii de durere provocata.

Ma doare…inca ma gandesc…inca nu inteleg si nu voi intelege niciodata…poti sa imi spui”imi pare rau” insa vei spune degeaba…pentru ca ce s-a intamplat nu are logica, nu trebuia sa se intample, nu isi avea sens intre noi…NOI…a existat vreun noi, vreodata? . E normal sa alegi… si e normal ca mie sa nu imi placa alegerea ta…insa...e la fel de NORMAL ca sa faci asta cum ai facut-o tu? Stii despre ce vorbesc, nu face (iar) pe naiva.

Am vorbit cu o prietena astazi…inca sufera dupa o iubire pierduta. Astazi, ideea ca el ar putea sa isi continue viata ca si cum ea nu ar fi existat o scotea din minti. Am intrebat-o: vrei sa te ascult sau vrei sa te trezesc? Nu a vrut sa o trezesc. Insa imi expun umila parere pe propiul meu blog: a plecat…ti-a dat papucii…get over yourself! Nu o sa se opreasca in loc nici viata lui, nici lumea pentru ca tu plangi si suferi dupa el. Ti se pare incredibil ca la cateva zile dupa ce ti-a frant inima el continua sa respire si sa isi faca planuri in viata? Cum asa? Nu e normal? Poate ca durerea ta este cea mai mare care a existat vreodata, pentru ca e a ta, insa, spre nefericirea ta, soarele inca straluceste (ei bine, zilele astea nu prea, dar inca nu a cazut de pe cer, cel putin), pamantul inca se invarte si DA, el continua sa traiasca bine mersi. Nu iti place, e normal! Ai vrea sa simta si el putina durere, e la fel de normal! Dar nu face un atac de panica la acest gand…E NORMAL!

Azi am mai vorbit cu o alta prietena…i-am cerut o parere. Si am primit ceva…nu ce asteptam, nu ce vroiam , insa asta este. Suntem oameni, avem pareri diferite. Si suntem liberi sa cugetam si sa decidem de partea cui este dreptatea in viata asta. Sunt un copil de gradinita daca inca mai cred in ideea aceea absurda de prietenie, dupa atatea dezamagiri! E normal sa imi fac sperante, ca orice om? E NORMAL!

Ce inseamna normal pentru mine? Ce inseamna normal pentru restul lumii? Dupa ultimele experiente, se pare ca normalul meu este de fapt anormalul pentru altii… E si asta la fel de NORMAL! Poate sunt anormala. Insa, vazand normalul altora, nici nu mi-as dori sa fiu altfel…este NORMAL…pentru mine, cel putin si asta mi-e suficient!