E momentul cand visele copilarei si adolescentei dispar. Si incepi sa privesti din suparatorul punct de vedere al parintilor tai.

Apare cand nu mai esti multumit doar lasandu-te purtat de val si incepi sa realizezi ca exista o gramada de lucruri pe care nu le stiai despre tine si care, poate, nici nu iti plac. Incepi sa te simti nesigur si incepi sa te intrebi unde vei fi intr-un an sau doi, apoi te sperii pentru ca nu stii nici unde esti acum.

Incepi sa observi ca oamenii sunt egoisti si ca acei prieteni pe care ii credeai apropiati nu sunt tocmai cei mai extraordinary oameni pe care i-ai intalnit si, in schimb, ai pierdut legatura cu unii care chiar meritau efortul. Ce nu observi este ca si ei, prietenii, isi dau seama de aceste lucruri si nu sunt nepasatori sau rai sau nesinceri, ci doar la fel de confuzi ca si tine.

Te gandesti la jobul tau. Nu este nici pe departe ceea ce ai visat. Sau poate iti cauti un job si realizezi ca trebuie s-o iei de jos. Si asta e infricosator.

Iti lipseste libertatea din facultate, gasca de nebuni cu care colindai barurile pana in zori.

Incepi sa te cunosti, sa te intelegi, sa stii mai bine ce vrei si ce nu vrei. Parerile tale devin mai puternice. Te uiti in jur la ce fac altii si te trezesti ca ai inceput sa ii judeci un pic mai mult decat de obicei, pentru ca realizezi brusc ca ai anumite principii in viata si anumite conceptii despre ce este acceptabil si ce nu. Esti nesigur pe tine, apoi sigur. Razi si plangi cu mai multa forta decat altadata. Te simtit singur si speriat si confuz. Schimbarile bruste sunt un mare dusman si incerci sa te agati de trecutul dulce si fara griji, insa vezi cum el se indeparteaza din ce in ce mai mult si nu iti ramane decat sa ramai unde esti sau sa mergi inainte.

Cineva iti rupe inima si te intrebi cum o persoana pe care ai iubit-o atat te poate rani in asemenea fel sau stai in pat si te intrebi de ce nu poti intalni si tu pe cineva decent si dragut care sa te iubeasca pentru tot ceea ce esti. Sau iubesti pe cineva, dar mai iubesti si pe altcineva si nu intelegi cum poti face asta, pentru ca nu esti deloc o persoana rea.

Aventurile de o noapte incep sa para ieftine, iar a pierde vremea prin baruri si a te purta ca un idiot incep sa para patetice. Treci prin aceleasi emotii si intrebari inca o data si inca o data si vorbesti cu prietenii despre aceleasi subiecte, pentru ca nu poti sa iei o decizie.

Te ingrijorezi pentru imprumuturi, bani, viitor si o viata ma buna si, desi sa castigi cursa ar fi grozav, in momentul asta te-ai multumi si cu participarea.

E cea mai frumoasa si cea mai grea parte a vietii, cand incercam pur si simplu sa ne dam seama...de toate.