Vad peste tot in jurul meu oameni care vor. Vor, vor, vor, nu vad pe nimeni in schimb, care sa dea.

Nu e nimic in neregula cu a vrea. Bine, contine o doza de egoism, dar cu totii suntem egoisti prin definitie. Bine, bine, vrei, dar…ce faci pentru asta? Sau astepti sa iti pice de sus totul , iar tu sa stai tolanit pe nisip, cu gura deschisa: “Pica para malaiata in gura lui natafleata!” Cand eram mica, eu chiar credeam ca aceasta propozitie este o parola magica, ce iti putea aduce fructul mult dorit. Asa ca stateam toata ziua sub pomii din livada bunicii, cu gura cascata, murmurand incantatia si asteptand… Inutil sa va spun ca nu a picat nici o nenorocita de para.

Ce vreau sa spun este ca trebuie sa muncesti si tu un pic, pentru a primi. Nu e ironic? Ca sa primesti, trebuie mai intai sa dai ceva de la tine: efort fizic sau intelectual, bani sau chiar sentimente.

Asta mi-aduce aminte de un banc: Cica era un om care se ruga toata ziua la Dumnezeu sa castige si el la Loto. “Doamne Dumnezeule, te implor, ajuta-ma sa castig la loto. Te rog, Doamne, ajuta-ma sa castig la loto.” Pana cand intr-o zi, Dumnezeu, exasperat de rugamintile omului ii spune: “Bine, mai omule, eu vreau sa te ajut sa cistigi la loto. Dar ajuta-ma si tu un pic: JOACA LA LOTO!!!! “

Mai exista o categorie de oameni care vor totul, fara sa arate ca vor ceea ceea ce primesc. Au noroc cu carul, li se serveste totul pe tava, insa li se pare firesc si nici macar nu deschid gura sa spuna “Multumesc”. Iar daca li se reclama ceva, ii vei auzi invariabil scuzandu-se “Nu am cerut eu asta.Pur si simplu mi-a fost oferit” Cu alte cuvinte, nici nu aveau nevoie de asa ceva, dar daca tot a venit…ce vina au ei?

Imi povestea cineva mai demult ca a avut o legatura cu un barbat casatorit. Din vorba in vorba au ajuns in pat, iar dupa consumarea actului, pe el l-au apucat toate remuscarile. Ca nu trebuia sa faca asta, ca nu stie cum o sa o priveasca pe nevasta-sa in ochi, ca nu e el de vina, ca etc… Adica el, saracutul, nu a vrut sa isi insele nevasta. Mai ales dupa ce a facut-o deja. Nu are nici o vina, prietena mea il fortase, ii facuse vraji, oricum lucru curat nu fusese. Mi-e greata!

Intotdeauna am recunoscut ca sunt o mare egoista si ca pun interesul meu inaintea altora, in cele mai multe cazuri. Insa, nu am asteptat sa imi pice din cer (cu exceptia episodului din livada). Si nici nu am fost atat de nesimtita incat sa primesc ceva cu aerul ca nu am nevoie de el, dar daca tot l-am primit…fie! Intotdeauna am pus osul la treaba pentru a-mi atinge scopurile. Si mi-am asumat actiunile facute.

Urasc oamenii duplicitari, nesiguri, lasi, aroganti si lenesi. Acesti oameni isi intind panzale de paianjen in jurul tau, acaparandu-te. Fermecandu-te, facandu-te sa le oferi ceea ce isi doresc, fara ca ei sa miste un deget. Si daca ceva rau se intampla, nu e vina lor. Ci a ta, pentru ca tu ai facut totul. Ei nu au cerut nimic.

In loc de final: vrei ceva? Atunci pune fundul la treaba. Vrei bani? Munceste, joaca la loto, marita-te cu Columbeanu, dar fa ceva! Vrei cariera? Studiaza, munceste pe branci…sau spune-i lui tati, sunt sigura ca banii lui iti vor aduce o cariera de success. Vrei prieteni? Respecta-i! Vrei iubire? Iubeste!

Si pentru numele lui Dumnezeu, cand te dai jos din patul unei femei, nu plange dupa nevasta-ta! Nu te-a adus cu forta acolo, ai vrut-o tot atat cat te-a vrut si ea si constiinta ta trezita dupa ce ti-au adormit celelalte simturi chiar nu mai are nici o valoare. Si nici o cinste. Hotaraste-te ce vrei. Sau daca nu poti, macar asuma-ti actiunile.

Pentru prima data in viata mea, ieri am participat la un inventar. Nu mai facusem niciodata, mi se parea chiar interesant. Asa ca nu pricepeam de ce tot restul lumii era cu botul lasat, asa cum nici ei nu pricepeau de ce sunt asa de incantata.

Ieri dimineata, dupa ce mi-am baut cafeaua si am rezolvat urgentele pe aprovizionare, am plecat voioasa in magazie, unde ma astepta deja partenerul meu de inventar. Ca am avut si parteneri. Unul numara, celalalt scria. Si viceversa. Am avut noroc, partenerul meu de inventar era Marinica. Acest personaj face subiectul unei povestiri separate, asa ca nu voi insista acum asupra descrierii lui. Oricum, era de bine! De foarte bine. Pentru ca Marinica te face tot timpul sa razi. Iar eu eram deja vesela, asa ca dupa o jumatate de ora, amandoi faceam inventar si ne hlizeam printre rafturi ca doi copii. Restul echipelor mai strigau la noi sa le spunem si lor de ce radem, veneau sa vada ce facem, nu pricepeau ce e cu atata veselie. Cel putin sefa-mea cred ca a facut atac de cord, sa ma vada muncind si razand in acelasi timp. Pentru ea aceste doua lucruri sunt incompatibile.

La sfarsitul zilei, nu facusem decat o pauza de jumatate de ora, ca sa mananc ceva si sa o salut pe Ioana pe mess, care ma apelase si deja ma daduse la disparuti cand vazuse ca nu ii raspund.

Rezultatele inventarului: jumatate de magazie inventariata de echipa noastra, multa veselie, durere de falci de la atata ras, una pereche de manusi neagra de la vaselina, desi dimineata fusese alba si un miros de suruburi pe maini care nu a iesit nici dupa baie. Si muuulta buna dispozitie. Asa de multa incat nici macar sefa nu a reusit sa mi-o strice cand a venit la mine cu aer razboinic sa imi zica pe ton autoritar ca "Maine vii la serviciu". Eu, foarte senina: "De cee?" "Ca sa terminam inventarul. Ai alta treaba?" zice ea, coborand tonul in fata inocentei mele de copil. "Da, v-am zis ieri ca maine nu vin pentru ca taie ai mei porcul si ma duc la tara". Ceea ce nu stia ea este ca operatiunea s-a mutat pe duminica. Si ca aveam de gand sa vin oricum azi, ca sa ajut la terminarea inventarului. Dar atat de tare m-a enervat atitudinea si tonul ei, incat m-am razgandit pe loc, in momentul in care mi-a dat acel ordin. A plecat, zicand"Aaaaa, da! Uitasem! (ma jur eu!). Atunci esti scutita".

Ma rog, am parte de ea in fiecare zi pana la sfarsitul zilelor, asa ca am invatat sa le las in urma, daca nu vreau sa intru in puscarie pentru omucidere.

Revenind, azi-noapte am visat ca tot numaram la suruburi, piulite, coturi, teuri, mufe, niple, tevi si alte asemenea produse care incanta ochiul fiecarei fete.

Un surub, doua suruburi, trei...

Mi-am facut curat in geanta azi, pentru ca incepuse sa imi sune unul din cele trei telefoane si nu reuseam sa il gasesc de nici o culoare. Enervata la culme, am luat geanta si am rasturnat-o pe jos, in mijlocul biroului, provocand reactii diverse printre colegi: uimire, soc, amuzament, curiozitate.


Cu ocazia asta, iata ce am gasit prin ea:

-categoria farduri: oglinda lupa, balsam de buze, ruj, lip gloss, crema de maini, pastile de fard de diverse culori, parfumul.

-categoria farmacie: anticonceptionale, pastile pentru stomac, pentru cap, plasturi, unguent pentru vanatai, pentru ca ma lovesc de zece mii de ori pe zi de colturile birourilor, mese, scaune, usi, etc.

-categoria finante: un portofel – gol, si ceva maruntis imprastiat prin geanta, maruntis pe care nu il gasesc niciodata cand am nevoie de el.

-categoria documente: car dupa mine absolute toate actele, de parca as fi pregatita sa fug in lume: cartea de identitate, carduri, certificate de nastere, pasaport.

-categoria birotica: doua agende, un calendar, un pix cu sclipici, un pix neinteresant, un pix “d’ala misto”, cum zic colegii mei cand imi cer rechizite: “Da si mie un pix d’ala misto” . Tot felul de biletele pe care am notat de-a lungul timpului numere de telefon, nume, adrese…acum habar nu am ce e cu ele si de ce le-am notat. Carti de vizita de la diversi furnizori, de la ginecolog, de la medical de familie si de la prieteni mandri de faptul ca au si ei nu numai job, ci si un cartonas plastifiat care sa dovedeasca asta.

-categoria diverse: bilete de tren (20 de bucati), abonamente de metrou (vreo 10), fotografii (cu mine), flori uscate, zaharina, gel de curatat mainile, servetele umede, agrafe de par, OB-uri, doua prezervative (expirate in 2006 ) , cartea la care citesc acum, trei telefoane mobile +incarcatoarele aferente, zeci de fluturasi, o ciocolata, guma de mestecat, cel putin doua pachete de tigari, bricheta.

-categoria ciudatenii: un dres pe care l-am cumparat o data pe drum, pentru ca eram in fusta si mi-era teama sa nu mi se rupa cei de pe mine. Cred ca ii car dupa mine de cel putin 6 luni. Un fierbator! Un decapsator! Un capac de bere Leffe (inca mai caut berea aferenta). Si o sticluta cu ceva, despre care mama mi-a zis ca ar fi bun pentru orice. Sticluta asta e un mister pentru mine. Nu stiu daca se administreaza oral sau local, nu stiu la ce sa o folosesc, nu stiu nimic. O fi buna pentru vanatai?


Nici nu ma mir ca nu mi-am gasit telefonul!

Pentru ca pana acum am scris numai din punctul de vedere al unei femei si am primit plangeri (poate pentru ca sunt femeie? D’ooooh!), m-am gandit sa trec baricada in curtea dragilor nostri veniti de pe Marte si sa le cercetez un pic tabara. Zis si facut. Mi-am intins antenutele printre amicii mei masculi (si am destui, ca ma inteleg mai bine cu barbatii decat cu femeile) si le-am pus o intrebare simpla: Ce astepti de la o femeie pentru a te simti multumit?


Ei bine, dragele mele, luati-va agendele si notati:


1- el trebuie sa fie pe primul loc in viata ta. Deci, daca aveati in plan o cariera…adio! Examen important? Mofturi! Obosita? Chef sa fiti singurica? Sa va rasfatati? Dar ce e, frate, cu egoismul asta pe voi? Nu vedeti ca sarmanul e nebagat in…seama, ca are nevoie de un masaj la talpi, un pahar de vin si eventual si o felatie…toate in acelasi timp??


2-Vorba multa, saracie sigura. Deci, incetati va rog sa ii explicati un lucru simplu cu 10 000 de cuvinte, pentru ca el e baiat mare si pricepe. Chiar daca l-ati trimis sa cumpere ceapa si morcovi si se intoarce cu trei kilograme de carne, ca era la oferta (2+1). Si nu il certati pentru asta. Pentru ca se streseaza. Cel mai bine ar fi sa nu vorbiti deloc. Decat daca va intreaba. Si chiar si atunci, ei considera ca sunt suficiente doar trei cuvinte: “Da, dragul meu!”


3-Trebuie sa fiti mereu atenta, draguta, tandra, iubitoare. Indiferent daca sunteti obosita, seful v-a mancat ficatii iar, ati picat vreun examen, flamanda, etc. Toate astea trebuie lasate la usa cuibusorului de nebunii. In schimb, trebuie sa il ascultati cat de rau i-a mers lui astazi, ce dobitoc este seful lui, ce trafic infernal a fost de dimineata si multe altele. Adoptati un zambet intelegator si dragastos si mangaiati-l pe cap linistitor.


4-Nu fiti geloase! Nimic nu este mai urat decat o femeie isterica, care ii scoate ochii pentru orice privire libidinoasa aruncata vreunei trecatoare cu cracii pana in gat. Oricum, “ce e frumos si lui Dumnezeu ii place”, iar el nu face nimic rau…doar se uita.


5-Trebuie sa fi o femeie sigura pe tine, puternica, aranjata, cocheta, sa se laude amicilor ce gagica beton are. Deci, daca nu esti vreo Hillary Clinton, nu prea ai nici o sansa, iubita!


6-Timpul maxim de aranjare inainte sa iesiti in oras este de 10 minute. Cel mult! In aceste 10 minute tu trebuie sa: te speli, te cremuiesti, te imbraci, te fardezi, te parfumezi, te piepteni. Hmmm….deci, e clar! Isi doreste o Superwoman! Sau o papusa, ca astea vin gata aranjate.


7-Trebuie sa fi puctuala. Ce e ala sfert academic? De ce in conceptia femeilor ora 7 inseamna cel putin 7.15? Dragelor, va rog frumos! Punctualitatea este o dovada de seriozitate. Ce daca el intarzie cate o noapte intreaga cand iese cu baietii? El e barbat! Are voie.


8-Daca va inseala, nu faceti atata caz din asta. Tot pe voi va iubeste. E insa in firea lui de barbat, de vanator sa faca asta. Deci, nu e vina lui. E genetica treaba. In schimb, Doamne fereste sa calcati voi stramb. Care e diferenta? Un barbat care se culca cu mai multe femei e un macho, un barbat adevarat, o femeie care se culca cu mai multi barbati este o ######. Clar?


9-Nu iti mai schimba parerile la fiecare 5 minute. E confuz pentru un barbat sa inteleaga ce vrei sa spui sau sa faci, daca te tot razgandesti de trei ori pe ora. Practic, mi-a zis Alin, un bun prieten, "trebuie sa va comportati cu noi cum am face-o si noi cu voi".



Hmmmmm…..pai, atunci cum ramane cu punctul 1 ?!?

Ti s-a intamplat vreodata sa simti atat de multe, incat sa nu iti mai incapi in propriul trup? Sa simti cum gandurile, sentimentele, trairile pur si simplu iti explodeaza prin fiecare por al pielii, prin firele de par, prin ochi, prin ochi, prin pieptul prea greu incercat de o inima neastamparata? Sa nu scapi nici macar in somn, pentru ca gandurile iti evadeaza in vise si nu mai stii daca dormi sau e aievea. Iar dimineata te trezesti mai obosit, pentru ca nu ai luat nici o pauza. Teoretic ai dormit, dar degeaba…


Incerci sa cobori cu picioarele pe pamant, sa iti fixezi atentia asupra…orice: munca, o convorbire telefonica, un coleg care te intreaba amabil cum iti mai merge, mama, care iar te suna sa te intrebe daca esti bine, sefa, care iti da 10 mii de sarcini de rezolvat in urmatoarele 10 minute.

Degeaba…privirea ta trece prin ei, parca ar fi raze laser (pacat ca nu are si acelasi efect, cateodata).


Care sa fie cauza? Vremea? Horoscopul? Neti Sandu? Cafeaua? Tensiunea?


Orice ar fi, vreau sa inceteze. Ca ma simt ca si conectata la 2.20 si daca mai continui asa, cred ca o sa mi se increteasca parul ca al Tinei Turner de la tensiune. Oare ceaiul ala de tei o fi bun de ceva?