Un fel de ganduri...despre prietenie pentru o viata, Jurnalul Arianei Options

[Ariana]

Am ezitat mult daca si unde sa scriu...am ales locul acesta.

Sunt momente in viata in care decizii dictate de impulsuri ne schimba total viata,oameni care ne sunt lumini vii sau melodii care ne arunca din saua normalului (Melodiile lui Florin Chilian au efectul acesta in cazul meu-nu as putea sa il reascult si nu pentru ca nu imi place dar zdruncina in mine totul).

Ma opresc la ceea ce ma preocupa zilele acestea:plecarea in India.Nu stiu daca percep toata povestea asta ca pe acea "ocazie unica" spus modul ala obisnuit.Oricum e ocazie unica pentru ca e nunta prietenei mele cele mai bune.Si daca ar fi fost in cel mai banal loc din lume pentru mine este mai mult decat o ocazie speciala.
Mai am o luna dar sunt atat de emotionata si de agitata incat tot ce se intampla in rest cred ca trece pe langa mine.Ma gandeam zilele acestea ca nici pentru nunta mea nu cred ca m-as fi agitat atat...daca ma gandesc mai bine in viata mea nu cred ca o sa existe un asemenea eveniment.In momentul de fata asa ca o paranteza...nu imi doresc asa ceva pentru mine.Dar sunt cu sufletul alaturi de Alina.

Decizie impulsiva
Spuneam mai sus deciziile impulsive.La fel a fost si momentul in care in prima zi din clasa a IX-a mi-am dorit mutatea in alta clasa decat cea in care fusesem repartizata.Erau doua clase de educatoare.In cea in care nimerisem eu eram mai majoritatea fetelor care proveneam din gimnaziul Pedagogicului.Nu imi placea insa nici clasa (incaperea) nici faptul ca in loc de diriga avem un diriginte cu nasul mare si prof de muzica pe desupra.
Cealalta clasa de educatoare isi avea locatia in fosta mea clasa de gimnziu si aveau o diriginta micuta si simpatica.Spre norocul meu ramasese ratacita acolo o fosta colega de gimnziu care era disperata si vroia sa in clasa in care eram eu nemultumita.Putea sa se transfere doar daca accepta cineva sa faca schimb cu ea...si am acceptat eu.(IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)
Parea o nebunie ce facusem.O nebunie fericita fara de care viata mea acum ar fi fost probabil alta.

[katy87]

si eu cred la fel in legatua cu:dak porti ceva la tine care ti-a fost dat cu drag.pune si tu poze pe grup cu tine sa-ti vedem noul look. (IMG:style_emoticons/default/kiss.gif)

[Ariana]

Katy am sa pun o pozulica pe grup cu noua mea freza de Pufi (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) ...dar e ok...cred.

Azi am avut o experienta din aia faina care o sa imi ramana legata de suflet.Am fost impreuna cu ale mele gamalii care urmeaza ca la toamna sa intre in clasa I in vizita la matusa mea la scoala care e invatatoare si care are evident clasa I.
Am fost primiti f frumos dar cel mai drag mi-a fost sa descopar profesionalismul matusii mele si dragul ei de elevi.Cred ca niciodata nu am vazut=o in felul acesta atat de piitoresc.Cei mici o iubesc mult iar ea e genul acela de invatatoare care nu intra cu bocancii in copilaria lor.Cel mai dragut lucru mi s-a parut faptul ca o data pe saptamana mi se pare le da voie sa isi aduca jucarii azi era ziua de jucarii pentru ca fusesera cuminti si atenti zilele trecute din cate am inteles.Si erau atat de dragalasi cand am vazut ca isi scot fetele papusile Barbie si baietii masiniile!
Puii mei au fost speriati de bombe (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) iar eu m-=am speirat cand i-am vazut speriati chiar si pe cei mai curajosi in mod obiosnuit la clasa.Mi-am aplaudat initiativa de a-i familiariza un pic de tot cu scoala.
In final ne-am imprietenit toti si a fost o zi supe super super.(IMG:style_emoticons/default/smile.gif)
Am fost obosita si eu si ei scoala fiind un pic mai deprte de gradi iar noi mergand pe jos.am fost mandra ca s-au comportat superok pe strada ,am fost stressata de masini...sunt ca o closca (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) .

Si ca o paranteza m-am suparat cand una din colegele matusii mele a spus ca sunt o ciudatenie ca desi arhitecta raman si in invatamant.E ciudat cum in societatea de azi se accepta atat de greu faptul ca pot exista si unii oamenii care fac o pasiune pentru o chestie.Desi atat de hulit invatamantul asta sunt atat de incantata cand vad oameni dedicati si cu suflet fain...asa cum e matusa mea sau alti dascali ,oameni de o modestie si nu stiu...chiar nu am cuvinte.
Si revenind la idee si la faptul ca sunt momente in care ma simt o ciudatenie agatata intre cele doua profesii care imi plac ma supara modul mercantil in care privesc toata povestea asta unii oameni.

In rest...sunt obosita...abia astept sa scap de proiectele nasoale.Vreau vacanta, vreau timp pentru mine, pentru citit.Timp pe care nu il prea am in momentul de fata.

[Ariana]

Azi m-am enervat...
Stau de multe ori si ma intreb daca sunt un om rau...pe cuvant.Sunt gesturi ale oamenilor care pur si simplu ma depasesc total.Nu resuesc sa le inteleg si ma intreb daca e nesimtire din partea lor sau sunt pur si simplu eu cea rea...
Incerc sa ajut cat pot si la redactari de tot felul de porcarii de lucrari sau daca are cineva nevoie de explicatii vis-a-vis de vreo constructie si sunt capabila sa lamuresc.Faptul ca lucrez cu oamenii in invatamant are repercursiuni asupra relatiei mele cu beneficiarii pentru ca am o rabdare dusa in extreme iar oamenii devin obraznici.
Stau insa de multe ori sa trag linie si ma gandesc de cate ori am abuzat de timpul cuiva din neputinta mea de a face ceva...cand am vazut ca nu ma pricep la ceva am incercat sa invat daca am considerat ca sunt capabila sa fac asta.
Avem de facut un nenorocit de referat pentru un curs...o colega de-a mea nu are materiale.Ma ofer sa o ajut cautandu=i pe net si punandu-i totul pe un cd sa isi selecteze si sa isi compuna ea lucrarea.Dar aflu cu surpindere ca nu stie sa foloseasca nici macar Wordul...dar termina un master a scos si o carticica de colorat...apai sa ma ierte bunul Dumnezeu ca eu nu mai pricep nimic...Faza e ca tot ea era victima pentru ca eu nu am timp sa ii fac lucrarea.M-am oferit sa ii printez materialele si sa isi conceapa ea restul...Nici asta nu ii place.Drept e ca greseala mea a fost ca i-am propus sa vina ieri la mine si am uitat sa o sun.
Merita sacrificat putinul meu timp liber pentru faze de genul asta?Pe bune ca nu imi dau seama.
Imi amintesc acum vreo 8 ani i-am pictat uneia o spatamana planse pentru lucrarea de grad si nici macar "Multumesc !"nu mi-a spus.
Azi cred ca sunt rea si furioasa pe ceea ce numesc eu tupeul oamenilor.In ultima vreme primesc tot mai des tot felul de cereri din astea.