Cum te-ai simtit cand ti-ai luat bebele in brate prima oara? Options

[vick2laura]

As vrea sa va impartasesc din experienta mea, daca se poate. Lasand la o parte durerile cauzate de cezariana si emotiile care ma incercau datorita faptului ca eram acum o proaspata mamica, prima intalnire cu bebelusul meu a fost minunata. De fapt, eu am avut 2 "prime intalniri" cu baietelul meu. Mai intai a fost cea din sala de reanimare la 3 - 4 ore dupa cezariana, cand o asistenta draguta de la copii mi-a adus un bebelus dragalas si grasunel, pe care mi l-a pus pe piept pt 2 minute, apoi a urmat cea de-a doua "prima intalnire" cu baietelul meu, a doua zi, la salonul bebelusilor, unde mergeam la fiecare 3 ore sa-i alaptam. Atunci, ma indreptam spre patutul micutului pe care cu o zi inainte il tinusem in brate, cand o asistenta m-a intrebat numele meu si nr. de pe bratara, apoi mi-a adus cu totul si cu totul un alt bebelus! Stupoare! Nu am fost in stare nici macar sa mai respir! Cu o zi inainte mise adusese un baietel, iar in momentul acela mi se prezenta un altul ca fiind bebelusul meu! Imaginati-va raul de transpiratie care m-a trecut! Se incurcasera bebelusii! Noroc ca puiul pe care l-am adus acasa chiar seamana cu mine si sotul meu! Voi prin ce experiente ati trecut?

[Cleo]

ce subiect fain.

Laura si eu la Buzau am nascut, in ianuarie 2000 ...wow ce experienta (IMG:style_emoticons/default/zapacitul.gif) ...si tot cezariana pt ca medicul mi-a spus ca nu rezist la nastere normala (si nici el nu primea "cadoul" nu?)

eram la reanimare, a 2-a zi dupa ce-am nascut (in prima am fost absenta de drogata ce eram), la patul de langa fereastra si stiam ca trebuie sa apara asistenta cu fetita mea. Imi simteam inima-n tample. Sotul meu deja imi spusese ca "are niste falcutze rotundeeee (IMG:style_emoticons/default/indragostita.gif) " si uite-o ca apare cu-n ghemotoc in brate. O pune la mine-n brate si eu incep sa-i vorbesc ... dintr-o data a avut alta expresie a fetei, parea cumva usurata insa ma privea cu un aer foarte foarte serios eu am interpretat "unde si cui m-ai lasat?" ... iar eu m-am simtit coplesita de un val de responsabilitate. Toate sentimentele alea duioase au venit putin mai tarziu cand am ajuns cu ea in camera si ne priveam (mai ales eu of course) cat e ziua de lunga