Dilema iubirii, ai nid ior help Options

[Donutza]

Salut tutur saritorilor la nevoe!
Azi intimplator dadu-i de acest site, si chear mi-a placut ce am citit pe aici. Si am citit foarte multe posturi in care vazu-i sfaturi si indreptari folositoare si cuvinte care merg cu pasi mari spre inima! As avea nevoe de niste sfaturi sunt intr-o situatie in care nu ma pot descurca singura, as vrea sa ma impart cu voi, sa mai stam la o birfulita, dint-o parte se vede poate mai bine si mai clar, poate ma lamuriti si pe mine, situatia e urmatoare: sunt bolnava... boala e destul de grava.. nu stiam ca exista ... sunt bolnava de iubire! e o iubire nesanatoasa si nu pot scapa de ea! Cind stau singura si ma uit la toata situatia vad atitea lucruri.. inteleg ce e rau si ce e bine! Dar e deajuns sa-l vad.. sa ma cuprinda in brate si uit de toate planurile. Fac orice mi-ar spune, simt nevoia sa-i fac mereu pe plac, mereu pe scara aprecierii pe EL il pun mai sus decit pe mine! Suntem impreuna de vrio 2 ani jumate, pina nu demult a fost o relatie de vis, iubire flori si ciocolata, eram ferm convinsa ca e printul venit pe calul alb sa ma rapeasca din lumea asta incolora si sa traim amindoi in castelul ros si dulce al iubirii! prima data in viata am simtit gustul iubirii, am gustat din plin. si am vazut ca face orice as spune si chear imi permiteam sa-i spun sa faca cum vreau eu! cuvintul meu era lege.. de la inaltimea la care zburam nu prea mam uitat in jos sa vad caatare ce se intimpla... ca aveam atitea mofturi si atitea dorinte.. eram numai eu eu si iar eu... pina cind nu ne-am certat intr-o buna zi de la o nimica toata.. ceia ce a si dus totul de ripa.. din cauza poate a mindriei poate a nestiintei am lasat situatia sami scape din maina.. sup pretextul ca el mi-a vb nu prea frumos.. nam vorbit cu el o saptamina...si frumos intr-o zi mam trezit ca are pe cineva! mi-a cazut lumea in cap! abea atunci am vazut si am simtit ca o iau razna.. nam putut intelege cum adica .. de ce asa... si daca sincer eu nu eram gata pt asa ceva.. a fost o luna de cosmar ...

This post has been edited by Donutza: Oct 13 2007, 02:09 PM

[Donutza]

si continuarea;))))
in acea saptamina cit nu am vb.. el a hotarit in sinea lui ca relatia noastra sa terminat.. si si-a vazut mai departe de treaba.. desi ma face sa cred ca mai mult din razbunare sa uitat la careva... poate a vrut sa-si ea si el gandul de la mine.. dupa o saptamina de tacere totusi am reluat vorba nu avea sa continue o etenritate tacerea... faza e ca eu sunt plekata si revin in tara la 3 luni.. cind sau intimplat toate astea eu eram acolo departe... relatiile la distantza mereu sint problematice dar cind se intimpla inca si astfel de situatii... mmmm... e grele.. desi continuam sa vorbim zilnic pe chat.. desi vorbeam banalitati.. ce faci... cum timpul.. si ce am mincat... dar orikum vorbeam... ziua mai era cum era.. era mereu online.. dar cind venea seara pleca acasa.. si deconecta telefonul.. atunci am inceput sa fierb si intradevar sa realizez ca in aceste momente nu vrea sa fie gasit ca este ocupat.. turbam intr-un cuvint am devenit neom... dar cel mai grav am realizat ca sunt dependenta de el.. am vazut abea atunci cu ce putere il iubesc si dracia asta de inima nu poate fara el... desi in minte intelegeam totul si in fiecare seara ma convingeam ca nu se merita.. ca treb sami vad mai departe de viata.. cu capul parca intelegeam totul.. e numai ma culcam si inima isi spunea cuvintul... inima striga de durere... ma durea fiecare bucatzica a ei. se impotrivea cu tare tarie ... nu dormeam nu mincam nu vroiam nimica vroiam sa uit totul.. nu am putut... si am inceput sai fac inimii pe plac.. si am incercat sal readuc.. sa-l fac sa inteleaga ca mai avem ce face amindoi... am reusit! si akum suntem impreuna.. si parca sunt mai linishtita sufleteshte... parca au revenit toate la locul lor.. dar totusi.. cum in orice poveste este si un DAR .. este si aici.. nustiu cum sa fac.. am procedat corect sau nu.. e omul de care am nevoe sau nu.. oare de ce nu este careva care sa spuna.. da asta e alesu tau si nu cauta pe naiba... alegerea ne partine.. si iaca am dubii... si oricum nu e relatia aia fierbinte cum era candva.. desi e si clar ca nu are cum sa fie cum era... oare se merita sa mergem mai departe? des imi vine in minte episoadele retraite durerea ce o simteam cind stiam ca e in bratele cuiva.. ca saruta pe altcineva ca sta cu altcineva... si acuma mi se ridica parul pe maini... la momentul actual (toata povestea sa intimplat 2 luni in urma) am fost acasa .. am stat o luna impreuna... am revenit la servici si ma gandesc des.. oare no sa se mai repete? pot sa-l cred cind spune ca n-o sa se mai repete? oare voi putea uita totul.. si sa ma uit cu indrazneala in viitor? sau fac din tzintzar armasar si prea complic singura lucrurile? prea mult ma gandesc? cum credeti?
astept parerea voastra care foarte mult ma intereseaza!
Pupaceala apasata!

This post has been edited by Donutza: Oct 13 2007, 02:15 PM