nu-mi revin nicicum! Options

[carmelia]

mda..aceeasi si aceeasi poveste de 4 ani....el..razvan...
nu-mi revin, fetelor si aici pot vorbi deschis despre asta ca nu stie ca am schimbat forumul. dincolo mai intra si nu vroiam sa afle ca mi-e greu.
daaaa...recunosc...mi-e ingrozitor de greu fara el...a devenit un drog si cu toate ca mi-s foarte constienta ca, poate...ne chinuiam reciproc...ca nu e omul care sa-mi dea linistea de care am atata nevoie...ca nu e omul langa care sa ai siguranta si incredere...cu toate astea il doresc...si il doresc,....si tot pe el il doresc...
de 4 ani se dau lupte in mine intre ratiune si suflet. de ce? de ce nu pot sa fiu eu aia logica si rationala...de ce nu pot sa pun o data punct si sa-mi vad de viata mea...de ce dracu nu mi-l pot scoate din minte?
stiu ce veti spune...timpul vindeca ranile...ei bine la mine nu-i deloc asa...
am observat ca timpul ma duce si mai mult langa el..langa amintirea lui. poate traiesc in trecut, da...e adevarat...dar cel mai rau ma doare faptul ca nu ma mai pot apropia de nimeni.
maica-sa ma suna..cand am impresia ca mi-am revenit cat-de-cat..ma suna mica-sa si iarasi ma intoarce din drum...
nu mai stiu ce sa fac...imi lipseste si simt ca nu pot respira fara el. mi-s bulversata, nu ma mai inteleg, lupt cu toata puterea mea sa-l scot din inima mea, din capul meu...ca in cele din urma sa ma intorc in acelasi punct...de fiecare data in acelasi punt...la iubirea pt. el. asta nu-i iubire..asta-i obsesie!
nu ma mai inteleg, fetelor..am 30 de ani, ce d-zeu??? nici la 18 ani nu am patit asa ceva..de ce acum??? ce dracului am??? am ajuns la concluzia ca am innebunit de tot si asta doare...doare ca nu mai pot fi ceea ce am fost...doare ca oricat de mult incerc sa-mi impun ca totul tine de obisnuinta, la urma urmei tot acolo ma intorc...IL IUBESC si nu pot trai fara el!!!!

[mdc2212]

Aoleu carme imi pare asa rau ca nu iti e mai usor...

Mie imi situatia ta mi-a luat cam 6-7 luni sa imi revin si sa functionez normal si nu as fi reusit fara priteni ff buni si fara cel care acum imi e sot...
Acum cand ma gandesc in urma imi vine sa imi dau palme ca am suferit atat, dar cred ca undeva toata suferinta asta era necesara casa se curete "sistemul"  !!

Stiu ca sfaturiel sunt usor de dat adr greu de urmat, dar as face asa o lista mica:
1. cauta un psiholog bun, unu care sa iti fie recomandat de cineva in care ai incredere (face minunui)
2. schimba nr de tel /yala ; fa schimbari in casa
3. ideal, pleaca intr=o delegatie sau un transfer pt vreo 6 luni un an...
4. nu mai fuma 3 pachete pe zi ca la naiba chair nu merita un tampit sa iti ruinezi sanatatea pt  el...
5. in cazul meu fac adevaratet minuni tehnicile de autosugestie (o carte care m-a ajutat enorm e cea a lui Joseph Murphy -Puterea extraodrinara a subconsitentului tau)
6. dc simti nevoia sa il suni/trimiti sms suna o prietena care sa iti faca capul avione si sa renunti
7. apucate de un sport, ia cainele la plimbari lungi, evita locurile in care va duceati impreuna, in wk apucate de un voluntariat; te va tine ocupata si desi seara cand vii acasa tot singura o sa fii vei fi mult pre aobosita ca sa mai ai timp sa te gandesti...
8. roagate mai mult, mergi la biserica (dc esti credincioasa)
9. citeste-l pe Lazareev

Stiu ca e greu de crezut, dar dc vrei cu adevarat vei reusi sa treci peste asta!!  :-*