Schimbarea Imnului National al Romaniei?, Din ciclul "Tara arde si baba se cheaptana!" Options

[Diana.]

Tricolorii vor alt Imn Naţional „Deşteaptă-te, române!" a sunat mai emoţionant ca niciodată la un meci al naţionalei de fotbal. Cu toate acestea, FRF va iniţia o dezbatere publică pentru schimbarea actualului imn cu ceva mai ritmat. Imnul răcnit de cei 11 fotbalişti români a fost poate cel mai reuşit moment de la meciul România-Franţa, catalogat de presa europeană drept cel mai plictisitor dintre cele disputate până acum la turneul final. Imaginea cu căpitanul Cristi Chivu ţipând efectiv versurile de la „Deşteaptă-te, române!" au fost mult mai emoţionante decât bucuria discretă de la final, după o remiză obţinută cu sacrificii care arareori au avut tangenţă cu fotbalul. Patosul tricolorilor, care s-au ţinut de umeri pe durata imnului, a înflăcărat şi tribunele, care au dominat apoi mai tot meciul galeria franceză. Sincronizarea tricolorilor a avut şi o explicaţie pragmatică, o repetiţie efectuată cu o zi înainte de debutul la Euro, în cantonamentul de la St. Gall. În ciuda entuziasmului fără precedent, oficialii Federaţiei Române de Fotbal doresc schimbarea imnului „Deşteaptă-te, române!" cu ceva mai energic şi mai ritmat. Ideea a venit de la fotbalişti, în timpul repetiţiilor, jucătorii lui Piţurcă fiind încântaţi şi de modul cum a sunat celebra „Marseillaise" luni seară la Zürich. Un oficial al federaţiei a declarat luni, la antrenamentul deschis de la Saint Gallen, că FRF intenţionează chiar să iniţieze, cu ajutorul presei, o campanie pentru înlocuirea bătrânului cântec, toată operaţiunea urmând să se desfăşoare după terminarea Euro 2008, acum prioritare fiind meciurile cu Italia şi Olanda. Bunele relaţii dintre conducerea FRF şi Traian Băsescu ar putea fi un cap de pod pentru reuşita acestui demers, deşi procedurile sunt extrem de complicate. Imnul României, sub diversele forme pe care le-a avut, a fost cântat pentru multe glorii ale sportului românesc. Actuala formă are calităţi şi defecte, dar majoritatea preferă „Deşteaptă-te, române!". „Eu, personal, am prins o perioadă blestemată din punctul de vedere al imnului. Am început cu «Trăiască regele», după care am devenit din regat republică şi am schimbat imnul de două ori. După revoluţie l-am mai schimbat o dată. Indiferent că ne place sau nu, că e frumos sau nu, faptul că-l schimbăm atât de des devine un lucru banal. Nemţii au avut al lor «Deutschland über alles» atât înainte de Hitler cât şi după. Sigur, ar fi bine să-l mai scurtăm, pentru că este prea lung. dacă însă îl schimbăm la fel de des ca pe ciorapi, ne facem de râs faţă de copiii noştri. Să ne stabilim odată la un singur imn, pentru că riscăm să nu-l mai reţinem şi devenim caraghioşi faţă de noi înşine. Mi s-a părut un moment emoţionant la meciul de fotbal cu Franţa că atât tricolorii cât şi cei 10.000 de români din tribune au cântat imnul aşa cum au ştiut ei, fără huiduieli sau lozinci injurioase", susţine Iolanda Balaş-Sotter. „«Deşteaptă-te, române!» mi se pare puţin cam lung. Poate că iniţiativa fotbaliştilor este una bună", contracarează Ilie Năstase. Fostul campion mondial la box, Leonard Doroftei, le cere fotbaliştilor să se concentreze la fotbal: „Să câştige Campionatul European şi pe urmă mai vorbim. Până atunci la gară. Imnul ţării mele, poate fi el şi manea, trebuie respectat. Trebuia găsit un imn care să te trezească dimineaţa aşa cum spun şi versurile «Deşteaptă-te, române!»". Nici Marius Urzică nu consideră că imnul trebuie schimbat, amintindu-şi că de câte ori se afla pe podium „mi se ridica părul pe mâini. De ce vor ei să facă asta? Am văzut că la meciul cu Franţa învăţaseră versurile". Elisabeta Lipă a trecut şi ea prin cele două imnuri, considerând că „«Deşteaptă-te, române!» ne caracterizează ca naţie, în versurile sale găsim istoria ţării. Nu se poate aşa ceva, cum să-l schimbăm?", adăugând: „Mie mi se zbârleşte pielea pe mine când îl ascult". Nici Otilia Bădescu nu este de acord cu ideea tricolorilor, rememorând şi ea că „de câte ori mi s-a cântat imnul mi se furnica pielea de emoţie". Părerile politicienilor sunt împărţite. Gheorghe Funar crede că imnul este grozav şi nu merită schimbat. Gigi Becali şi-a însuşit însă repede ideea tricolorilor: „Eu am propus primul schimbarea imnului. Ce este asta «Deşteaptă-te, române din somnul cel de moarte»?". Trebuie să spunem altceva: ,,Ne-am trezit, suntem treji. Mai bine «Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română». Păi, când ascultam «Marseilleza» îmi venea să plâng, fără să înţeleg limba, fără să ştiu cuvintele, te trec fiorii. Imnul ăsta al nostru nu te îndeamnă la luptă, parcă e de înmormântare. Pe orice om îl impresionează imnul lui, dar al nostru nu trezeşte spiritul de războinic. Era bun înainte de Revoluţie, după poate, acum 100 de ani când eram asupriţi. Dar dacă e cazul să schimbăm Constituţia, schimbăm tot ca să fie bine." Imn schimbat doar cu revizuirea Constituţiei Imnul de stat al României – „Deşteaptă-te Române!" - este „bătut în cuie" în art. 12, alin. 3, din Constituţie. Drept consecinţă, pentru a avea un imn de stat nou, trebuie revizuită Constituţia. Conform legii fundamentale, la art. 150, alin. 1 prevede că „revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot". Procedura concretă de revizuire este următoarea: proiectul conţinând modificările ce se aduc Constituţiei trebuie adoptat cu voturile a două treimi din numărul parlamentarilor. Dacă proiectul este adoptat de Parlament, acesta este supus referendumului naţional, pentru validare fiind necesare voturile a jumătate plus unu dintre cei înscrişi pe listele electorale. (L.G.) Patru imnuri în 14 decenii Ideea unui imn naţional a început în secolul al XIX-lea, în 1862 fiind organizat un concurs public pentru imnul noului stat constituit prin unirea Valahiei cu Moldova. Câştigătorul acestuia a fost compozitorul Eduard Hübsch cu piesa „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor". Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri scria „Imnul regal", care devenea imnul de stat al României, fiind intonat pentru prima dată în 1884. Acordurile lui s-au auzit la nivel oficial până în 1947. În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat, precum cel datorat poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, „Te slăvim Românie" (1953-1977) sau cel care i-a urmat până în 1989, „Trei culori", care era o variantă modificată a unui cântec patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu. Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor. ------------------------------------------------- Intrebarea care se naste este: Ati fi de acord cu schimbarea Imnului National al Romaniei? In video, IMNUL NATIONAL cintat de echipa de fotbal al Romaniei la inceputul meciului cu Franta

[kalua]

Macar stiu cuvintele. (IMG:style_emoticons/default/wink.gif) (IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif) S-apoi doar nu erau la concurs de cantonete.
Frumos imn!