Eu cu cine votez?, cronica cetatenilor (ne)turmentati Options

[Fanny]

Am primit azi in cutia postala primul fluturas de campanie. (IMG:style_emoticons/default/huh.gif) semn ca cineva s-a gandit ca si votul meu conteaza!
Recunosc ca de 8 ani n-am ratat nici campanii, nici votari. Poate ar fi trebuit sa ma potolesc, deoarece nu prea mi-au iesit pasentele! Dar iaca ma intarat si de data asta sa cred ca stampila mea pusa pe-un buletin de vot, in cunostinta de personaje politice si platforme, va face diferenta. (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)

Voi ce sentiment aveti la start de campanie electorala pentru parlamentare?

[Fanny]

de maine... campanie electorala! Am ascultat la TVR cum se impart voturile... Sistemul e mult mai complicat decat ce-am explicat anterior...

2965 de candidaţi iau startul în campania electorală


În cursa pentru cele 137 de mandate de senatori şi 315 de deputaţi s-au înscris candidaţi din 35 de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi 31 de independenţi. Pentru cele două Camere ale Parlamentului se vor confrunta în medie 6-7 candidaţi pe colegiu.
Dintre partidele parlamentare, Alianţa PSD-PC şi PNL au fiecare câte 452 de candidaţi, PD-L are 451 de candidaţi, UMDR – 449, iar PRM are 441. Partidul Verde Ecologist intră în cursa pentru Parlament cu 119 candidaţi, fiind urmat de Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale care are 96 de candidaţi. La alegeri mai participă încă trei partide: PSR cu doi candidaţi şi PNDC şi PRE cu câte un candidat. Din partea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale participă 18 candidaţi.

Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 160.000 de locuitori, iar în ceea ce priveşte Camera Deputaţilor, un deputat reprezintă 70.000 de locuitori. Există 43 de circumscripţii electorale, câte una pentru fiecare din cele 41 de judeţe, una la nivelul Bucureştiului şi încă o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul în afara României. În cadrul fiecărei circumscripţii trebuie să existe minim două colegii de senator şi minim patru de deputat, prin raportare la normele de reprezentare. În cazul în care, în urma împărţirii, există cetăţeni necuprinşi în niciun colegiu, al căror număr depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, adică 35.000 în cazul Camerei Deputaţilor şi 80.000 în cazul Senatului, se mai adaugă, în anumite limite reglementate de lege, un colegiu de deputat, respectiv de senator.

Pentru a ajunge în Parlament, partidele politice trebuie să obţină minim 5% din voturile valabil exprimate la nivelul întregii ţări, sau să aibă candidaţi câştigători în şase colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi în 3 colegii uninominale pentru Senat. Această a doua modalitate de acces în Parlament reprezintă pragul electoral alternativ. În cazul alianţelor politice, la pragul electoral de 5% se adaugă 3% pentru al doilea membru al alianţei, iar pentru restul membrilor, dacă aceştia există, câte un procent, cu condiţia să nu se depăşească 10%. Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au trecut pragul electoral şi care au dreptul conform Constituţiei la reprezentare în Camera Deputaţilor, obţin câte un mandat de deputat dacă au obţinut la nivelul întregii ţări cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat. Acest mandat se acordă peste numărul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare.

Alegătorii sunt obligaţi să voteze la secţia de votarea de pe raza localităţii în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, excepţie de la această regulă făcând doar candidaţii, care pot vota la una dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal unde candidează.

Alegerile parlamentare din 2008 constituie un exerciţiu democratic nou atât pentru candidaţi cât şi pentru cetăţenii români. Pe lângă noutate, un alt element caracteristic acestor alegeri este amploarea, ce rezultă chiar din noul sistem de vot, şi care angrenează în primul rând bani mai mulţi atât din partea partidelor cât şi din partea bugetului de stat, Guvernul alocând pentru organizarea acestor alegeri 100 de milioane de lei.
NewsIn