nu-mi revin nicicum! Options

[carmelia]

mda..aceeasi si aceeasi poveste de 4 ani....el..razvan...
nu-mi revin, fetelor si aici pot vorbi deschis despre asta ca nu stie ca am schimbat forumul. dincolo mai intra si nu vroiam sa afle ca mi-e greu.
daaaa...recunosc...mi-e ingrozitor de greu fara el...a devenit un drog si cu toate ca mi-s foarte constienta ca, poate...ne chinuiam reciproc...ca nu e omul care sa-mi dea linistea de care am atata nevoie...ca nu e omul langa care sa ai siguranta si incredere...cu toate astea il doresc...si il doresc,....si tot pe el il doresc...
de 4 ani se dau lupte in mine intre ratiune si suflet. de ce? de ce nu pot sa fiu eu aia logica si rationala...de ce nu pot sa pun o data punct si sa-mi vad de viata mea...de ce dracu nu mi-l pot scoate din minte?
stiu ce veti spune...timpul vindeca ranile...ei bine la mine nu-i deloc asa...
am observat ca timpul ma duce si mai mult langa el..langa amintirea lui. poate traiesc in trecut, da...e adevarat...dar cel mai rau ma doare faptul ca nu ma mai pot apropia de nimeni.
maica-sa ma suna..cand am impresia ca mi-am revenit cat-de-cat..ma suna mica-sa si iarasi ma intoarce din drum...
nu mai stiu ce sa fac...imi lipseste si simt ca nu pot respira fara el. mi-s bulversata, nu ma mai inteleg, lupt cu toata puterea mea sa-l scot din inima mea, din capul meu...ca in cele din urma sa ma intorc in acelasi punct...de fiecare data in acelasi punt...la iubirea pt. el. asta nu-i iubire..asta-i obsesie!
nu ma mai inteleg, fetelor..am 30 de ani, ce d-zeu??? nici la 18 ani nu am patit asa ceva..de ce acum??? ce dracului am??? am ajuns la concluzia ca am innebunit de tot si asta doare...doare ca nu mai pot fi ceea ce am fost...doare ca oricat de mult incerc sa-mi impun ca totul tine de obisnuinta, la urma urmei tot acolo ma intorc...IL IUBESC si nu pot trai fara el!!!!

[ella]

carme
ideea era sa faci naibii ceva, care sa-ti ia gandurile pe care le ai!
d`asta iti spunea tsunami sa te apuci de sofat sau de skiat! nu s-o faci ca sa-ti frangi gatul intr-un pom! 

bun
vrei pasiune si stabilitate!
fata draga...casatoria duce la moartea pasiuniiii. si sa nu indrazneasca cineva sa ma contrazica!
dar sa presupunem, prin absurd, ca ai putea sa le ai pe amandoua (cu toate ca revin-singurul mod de a le avea pe amandoua este: stabilitate de la sot si pasiune de la amant-sorry, nu ma pot abtine). la modul cum gandesti acum crezi ca ai vre-o sansa?

stiiiiiii ce-mi vine sa-ti fac? ipotetic vorbind?
sa-mi bag mainile in parul tau si sa te "ciufulesc" un pic, eventual sa te dau si cu moaca de masa de vre-o cateva ori! ca sa te trezesc naibi la viata! sa te fac sa renunti la starea de cadavru ambulant in care te complaci! daca sunt prea dura, scuzele le vei primi mai tarziu cand vei putea sa le setezi.

ce nu intelegi!
toti oameni care ti-au scris, si aici si pe eva, au incercat, in felul lor, sa te ajute, asa cum s-a priceput fiecare. cu sugesti, povestiri din experienta lor, glume. dar tu nu si nu. o tiiii naibi pe a ta. foarte bine. nimeni nu te impiedica sa-ti strigi suferinta! poate chiar este indicat sa faci asa si nimeni (nici macar eu-sper sa nu intelegi naibiii altceva) nu te va impiedica. dar cand ragusesti naibii de atata strigat poate incepi sa deschizi ochii si sa intelegi ca nimeni, da nimeni pe lumea asta nu este de neinlocuit. nici macar razvan asta. cu atat mai mult el. si nimeni si nimic nu merita atata suferinta!

la naiba carme!