Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Actiunile Agras Asigurari vor fi delistate vineri
Actiunile Agras Asigurari vor fi delistate vineri de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), dupa ce operatiunea a fost aprobata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), potrivit NewsIn care citeaza un comunicat al institutiei. La sfarsitul lunii iunie, grupul Uniqa, actionarul majoritar al Agras Asigurari, a anuntat ca va plati actionarilor minoritari 0,38 lei pentru fiecare titlu detinut, in scopul delistarii companiei.

Potrivit legislatiei, un actionar care ajunge sa controleze mai mult de 95% dintr-o societate, in urma unei oferte publice de preluare, poate cere actionarilor minoritari sa se retraga din companie, platindu-le un pret echitabil.
Asiguratorul austriac Uniqa si-a majorat detinerea la Agras pana la 99,6%, dupa ce a derulat in perioada 24 martie - 21 aprilie o oferta publica de preluare, care i-a permis astfel sa ceara delistarea companiei. Intermediarul procedurii de delistare este Raiffeisen Capital & Investment.
Agras Asigurari si-a diminuat pierderile la 719.444 lei in primul semestru al acestui an, in scadere cu 18,8% fata de cele din prima jumatate a anului trecut, in contextul in care nu a inregistrat prime brute subscrise in primele sase luni. In primele sase luni din 2008, Agras inregistrase o pierdere de 885.862 lei.
Compania are un capital social de 8,9 milioane de lei, divizat in 34,28 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 0,26 lei. Actiunile Agras Asigurari sunt listate la categoria a doua a BVB. Ultima cotatie a titlurilor Agras a fost 0,317 lei, la sedinta bursiera din 5 iunie, capitalizarea societatii fiind de 10,87 milioane lei.

Fitch: Sistemele bancare din Europa emergenta au in continuare probleme structurale
Sistemele bancare din Europa emergenta au in continuare probleme structurale. Raportul mare inregistrat intre credite si depozite in Slovenia, Ungaria si Romania sunt semnele unei dependente crescute de finantarile de la grupuri mama, anunta Fitch Rating, citat de Mediafax.
O situatie cauzata, in parte, de structura actionariatului. Ca urmare a crizei economice globale, grupurile mama au finantat subsidiarele din Ungaria, tarile baltice si Romania, potrivit raportului Fitch. In document sunt analizate 12 state din regiune; o pozitie buna se inregistreaza in Turcia, Cehia, Slovacia si Polonia, unde sistemele bancare au un nivel ridicat de finantare si de flexibilitate a capitalului.
La polul opus se afla Lituania, Letonia si Romania, ale caror sisteme bancare par sa depinda mai mult de garantii pentru imprumuturi, pentru protejarea fata de riscurile de creditare. Conditii care fac ca aceste state sa fie expuse la o scadere a valorii acestor garantii, cum e cazul celor imobiliare, transmite Mediafax.
Fitch anticipeaza ca majorarea costului creditelor neperformante reprezinta cel mai mare pericol pentru performantele bancilor din regiune, in 2010. Costul riscurilor variaza de la un sistem la altul, iar in tarile baltice costul creditelor neperformante a erodat complet profiturile inainte de deducerea provizioanelor, in primul semestru din 2009.
In Romania, costurile combinate suportate de primele doua mari banci din tara pentru imprumuturile neperformante au reprezentat circa 50% din profitul operational, inainte de deducerea provizioanelor.
Discrepante se inregistreaza si in ceea ce priveste calitatea creditelor corporatiste si de retail. Singurele state in care evolutia acestora nu este slaba sunt Turcia, Romania, Bulgaria, Cehia si Slovacia.
Potrivit Fitch Rating, imprumuturile de consum negarantate sunt un factor semnificativ de influenta a calitatii activelor in Romania, Bulgaria si Turcia. In ceea ce priveste creditele in valuta, ele au dominat imprumuturile din statele baltice, Croatia, Ungaria, Romania si Bulgaria.

Banca Centrala Europeana mentine la 1% dobanda de politica monetara
BCE a mentinut joi dobanda de politica monetara la nivelul de 1%, anunta AFP.
Dobanda cheie a BCE ramane astfel la cel mai redus nivel istoric, stabilit in mai, in incercarea de a stopa cea mai grava recesiune economica ce a afectat omenirea de la al Doilea Razboi Mondial.

Europa a iesit din recesiune in trimestrul trei, cand cele 16 tari ale Zonei Euro au inregistrat o crestere de 0,4%, potrivit datelor oficiale prezentate in cursul diminetii de joi.
BCE, alaturi de alte banci centrale din intreaga lume a inundat pietele financiare cu lichiditati, la dobanzi ieftine, pentru a mentine capacitatea bancilor de a finanta economia. Totusi, acest lucru nu a corespuns asteptarilor bancilor centrale, in conditiile in care bancile comerciale au preferat sa foloseasca acesti bani pentru a-si sustine pozitiile financiare slabite si pentru a investi in instrumente de genul bondurilor guvernamentale.
In ciuda semnalelor de revenire a economiei mondiale, este de asteptat ca presedintele BCE, Jean Claude Trichet, sa mentina neschimbat, in perioada urmatoare, nivelul dobanzii de politica monetara.
Orice semnal legat de cresterea dobanzii cheie va majora cursul euro pe pietele valutare, iar ministrii de finante din Zona Euro considera ca moneda europeana se afla deja la o cotatie foarte ridicata, potrivit sefului Eurogroup, Jean-Claude Juncker.
Or, un euro prea puternic va afecta masiv relansarea economica, facand exporturile europene mai scumpe.

Raiffeisen va lansa o banca online pe piata din Europa Centrala si de Est
Raiffeisen International va lansa in 2010 o banca directa (institutie care isi va vinde produsele in sistem online, fara construirea de sucursale si agentii) pe anumite piete din Europa Centrala si de Est, care va viza segmentul retail si se va concentra initial pe furnizarea de produse de economisire.
"Noua noastra banca directa se va adresa nevoilor unice si intereselor clientilor utilizatori de Internet al caror numar este in continua crestere in Europa Centrala si de Est. Punand la dispozitia acestui segment distinct de clienti produse si servicii online de ultima generatie, banca directa va completa in mod ideal oferta noastra de baza si va contribui la intarirea lichiditatii Grupului” a declarat Herbert Stepic, presedintele Raiffeisen International.
El a precizat ca investitia in aceasta banca directa demonstreaza angajamentul grupului fata de Europa Centrala si de Est si convingerea ca procesul de convergenta a regiunii va continua.
"Banca directa va functiona prin intermediul unei platforme IT unice pentru toate tarile in care aceasta isi va incepe operatiunile. Licenta primita de banca permite inceperea operatiunilor in toate tarile care sunt membre UE. Deci, si Romania este un candidat logic. Primii pasi in 2010 vor fi insa facuti pe piete mai mici din cele sapte tari membre UE in care Raiffeisen International are banci subsidiare (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia)", a declarat pentru HotNews.ro Michael Palzer, head of communications Raiffeisen International.
Autoritarea de reglementare a pietei financiare din Austria a acordat licenta de functionare pentru aceasta banca, iar principiul de „Pasaport unic european” ii permite noii entitati sa intre pe piata banca din o alta tara membra UE printr-o simpla notificare a autoritatilor de reglementare competente.
Noua banca va avea sediul in Viena si va opera ca subsidiara a Raiffeisen International sub licenta bancara austriaca.

PIB a scăzut cu 0,6% în trimestrul 3, mai puţin decât se estima
Economia s-a contractat cu 0,6% în trimestrul trei, mai puţin decât estimarea iniţială de 0,7%, construcţiile şi comerţul având cel mai mare aport la declinul Produsului Intern Brut (PIB), după scăderi de 5,5%, respectiv 2,6%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Valoarea PIB în serie brută, estimată pentru trimestrul al treilea din acest an, a fost de 127,78 miliarde de lei, iar pentru primele nouă luni de 334,23 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al INS.
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează pentru acest an un PIB de 497,3 miliarde de lei.
În serie brută, economia a înregistrat în trimestrul trei un declin de 7,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cifra fiind identică cu cea publicată la mijlocul lunii noiembrie de INS.
Pe lângă estimările brute ale PIB trimestrial, începând cu anul 2009, INS calculează şi estimări ajustate sezonier, metodă recomandată de regulamentele europene. Ajustarea sezonieră are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidenţia evoluţia economică reală din perioade consecutive.
Astfel, în termeni ajustaţi sezonier, agricultura a avansat, în volum, în perioada iulie-septembrie, cu 15,1% faţă de trimestrul al doilea, în timp ce industria, cu cea mai mare pondere la formarea PIB, a avut o creştere de 3,6%.
Activităţile financiare, imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi au avut o creştere modică, de 0,1%, faţă de trimestrul doi.
Pe de altă parte, consumul final efectiv s-a diminuat per total cu 1,1% faţă de aprilie-iunie, cheltuielile pentru consumul populţiei scăzând cu 1,1%, în timp ce costurile pentru consumul administraţiilor publice au avut un avans de 3,1%.
În acelaşi timp, formarea brută de capital fix (investiţiile) a scăzut cu 4,6% faţă de trimestrul al doilea.
Comparativ cu perioada similară din 2008, doar agricultura a înregistrat în trimestrul trei un avans în serie brută, creşterea fiind de 2,4%. Industria a scăzut în volum cu 3,5%, în timp ce construcţiile şi comerţul au raportat declinuri de 17,4%, respectiv 11,3%.
Sectorul activităţilor financiare, imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi a înregistrat un declin de 3,8% în perioada menţionată.
Consumul a înregistrat, faţă de trimestrul trei din 2008, un declin de 11,8% ca volum, cu o creştere uşoară, de 0,5%, a cheltuielilor pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.
Formarea brută de capital fix a coborât în intervalul analizat cu 28,6%.
În ceea ce priveşte contracţia economiei din acest an, CNP estimează un declin de 7,7%, în timp ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) anticipează o scădere de 7,5% - 8%, mai puţin accentuată faţă de proiecţia anterioară, de 8-8,5%.
Pentru 2010, atât CNP, cât şi FMI prognozează o creştere a economiei de 0,5%. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat joi că avansul PIB ar putea ajunge la 1,5% anul viitor.

BNR: Deficitul de cont curent se va ajusta la 4,6% din PIB în 2009
Banca Naţională a României (BNR) estimează că deficitul de cont curent se va ajusta de la 12,3% din PIB în 2008 la 4,6% din PIB în acest an, şi va urca la 4,8% din PIB în 2010, a declarat, joi, viceguvernatorul BNR Cristian Popa.