Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Blocajul de la Registrul Comerţului alungă investitorii
SCA Enescu&Cuc: „Pierderile depăşesc câteva zeci de milioane de euro“. În Nigeria durează opt luni ca să înfiinţezi o companie. Nouă ne trebuie un an ca să schimbăm sediul social.

Blocajul de la Registrul Comerţului, creat din cauza grevei parţiale a judecătorilor, aduce grave prejudicii ţării noastre atât din punct de vedere financiar şi social, cât, mai ales, al imaginii create în rândul investitorilor străini. Mii de companii sau persoane fizice străine care vor să investească în România nu o pot face din cauza blocajului instaurat de mai multe luni la Registrul Comerţului.
Potrivit societăţii de avocatură Enescu&Cuc, specializată în Drept comercial şi orientată către investitori străini în România, zeci de investitori străini sunt în imposibilitatea de a-şi derula activitatea din cauza blocajului de la Registru.
„Să luăm exemplul unui client francez, care era interesat să intre în acţionariatul unei firme din România printr-o creştere de capital social de peste două sute de mii de euro. Această operaţiune ar fi însemnat o infuzie directă de capital către o firmă din România cu dificultăţi financiare, deci păstrarea unor locuri de muncă şi, poate, câştigarea altora noi. De asemenea, operaţiunea ar fi adus valută în băncile din România, lucru de care avem nevoie în situaţia economică în care ne aflăm, şi ar fi însemnat plata unor taxe de Registru care ar fi ajuns la buget. Ei bine, toate acestea nu se vor întâmpla după ce am fost nevoiţi să le spunem că noi vom demara procedura în decembrie 2009, iar ei vor fi acţionari în noiembrie 2010“, a afirmat Camelia Enescu, avocat partener la Enescu&Cuc.
Luând în calcul că în fiecare zi la Registrul Comerţului se înregistrează aproximativ 400 de cereri, şi fiecare dintre aceste cereri implică operaţiuni diferite, este greu de calculat nivelul pierderilor financiare ale societăţilor româneşti sau străine. „Partea estimabilă a pierderilor depăşeşte în mod cert câteva zeci de milioane de euro. Să spunem lucrurilor pe nume: în prezent, nici o firmă din România nu poate atrage bani de la investitori străini, pentru că aceştia nu pot trece de barajul numit Registrul Comerţului. Până la finalul anului viitor, când se dau termenele, cred că se vor vinde şi cumpăra acţiuni aparţinând unor firme aflate deja în faliment. Sincer vorbind, situaţia a depăşit orice limite ale rezonabilului“, spune Mihai Cuc. „Am avut de curând un client care ne spunea că i-a luat opt luni pentru a înfiinţa o companie în Nigeria. Ei bine, acum, în România durează un an numai să schimbi sediul social al unei firme deja existente“, susţin avocaţii de la Enescu&Cuc.

Peste 13.000 de cereri nerezolvate

Pe rolul Registrului Comerţului există peste 13.000 de solicitări ale agenţilor economici care nu pot fi rezolvate cu celeritate, termenele acordate fiind decalate cu până la nouă luni din cauza volumului mare de lucrări. Termenele foarte lungi de soluţionare a cererilor sunt cauzate de planificarea activităţii judecătorilor delegaţi la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti. Conform Hotărârii Adunării Generale nr. 6/2009 a judecătorilor din cadrul Tribunalului Bucureşti, au fost stabilite trei şedinţe de judecată pe săptămână şi „limitarea numărului de cereri de înregistrare“ care pot fi soluţionate în cadrul fiecărei şedinţe la 50 de cereri de constituiri şi 100 de cereri de înscriere de menţiuni. Astfel, „în fiecare săptămână nu se pot soluţiona decât 450 de înregistrări, în condiţiile în care se depun peste 400 de cereri zilnic“.
Având în vedere impactul negativ al situaţiei existente asupra mediului de afaceri din România, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a identificat soluţii normative de natură a debloca activitatea de Registru, elaborând un proiect de ordonanţă de urgenţă având ca obiect transferarea în competenţa de soluţionare a directorului Oficiului Registrului Comerţului a cererilor de înregistrare în Registrul Comerţului şi, după caz, a altor cereri aflate, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, în competenţa de soluţionare a judecătorului delegat.