Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Creşte impozitul microîntreprinderilor?
Dacă legiuitorul nu intervine cu un act normativ cât mai repede, de la începutul anului 2010 microîntreprinderilor nu li se mai poate aplica impozitul de 3% asupra veniturilor, ci ele vor fi obligate să plătească aceeaşi cotă de impozit de 16% ca orice altă firmă.

În 2009, firmele foarte mici, cunoscute sub numele de microîntreprinderi, au fost impozitate cu 3% - cotă aplicată asupra veniturilor. Dar actul normativ referitor la impozitarea acestor entităţi economice îşi încheie aplicabilitatea la 31 decembrie 2009. Specialiştii susţin că în cazul în care prevederea impozitării microîntreprinderilor nu este prelungită printr-un act normativ pentru ca aceste firme să fie impozitate la fel ca anul acesta - adică 3% aplicat asupra veniturilor - atunci în 2010 li se va aplica o cotă impozit pe profit sau pe venit de 16%, la fel ca la orice altă societate comercială. Impozitul redus de 3% are aplicabilitate doar până la 31 decembrie 2009. Ceea ce înseamnă că se poate prelungi, printr-un act normativ. „Titlul IV din Codul fiscal referitor la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor nu a fost abrogat explicit sau implicit prin nici un act normativ“, spun reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Aşa se explică faptul că microîntreprinderile nu mai pot opta pentru cota redusă de 35 aplicată asupra veniturilor şi impozitul de 16% (pe venit sau pe profit), ci rămâne doar acesta din urmă. Astfel, microîntreprinderile ar putea plăti către stat sume mult mai mari decât în prezent. „Dacă legiuitorul nu intervine pentru a stabili cota de impozit pentru anii următori, considerăm că prevederile titlului IV din Codul fiscal nu mai pot fi aplicate“, spun finanţiştii doljeni. „Să vedem ce va fi după 1 ianuarie, pentru că, dacă apare un act normativ care să prelungească termenul, atunci se va aplica tot cota redusă de 3%. DGFP Dolj a solicitat clarificări şi de la Ministerul Finanţelor şi aşteptăm să vedem cum vor evolua lucrurile“, a spus directorul coordonator al DGFP Dolj, Eugen Călinoiu.

Ce spune noul Cod Fiscal

Practic, microîntreprinderile sunt lăsate pe dinafară anul viitor. Articolul 107 din noul Cod Fiscal aplicabil în 2010 prevede următoarele: cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009. Dar nu se mai prelungeşte pentru 2010. La nivelul întregii ţări erau înregistarte 400.000 de microîntreprinderi la începutul anului 2009. Ministerul Finanţelor Publice a promis că după instalarea noului guvern va da o ordonanţă pentru prelungirea impozitului pe venitul microîntreprinderilor (3%) şi la anul.

Ce este o microîntreprindere
Firmele din categoria microîntreprinderilor trebuie să îndeplinească o serie de condiţii stabilite la articolul 103 din Codul Fiscal, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;
(IMG:style_emoticons/default/cool.gif) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 de euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice.





Blaga îi face pe primari miniştri de finanţe locali
Vasile Blaga, propus pentru MAI, a declarat, la audierea sa în comisii, că vrea ca administraţiile publice să aibă dreptul să modifice taxele locale în funcţie de necesităţi, să poată revizui cotele de impozit pe venit, iar amenzile date persoanelor juridice să rămână în bugetele lor.
Blaga a spus că vrea să le transfere administraţiilor publice locale mai multe responsabilităţi, inclusiv financiare şi de patrimoniu. El a vorbit despre cazărmile dezafectate ale MApN şi MAI, care ar trebui cedate, prin aprobare CSAT, administraţiilor locale.
„Implementarea măsurilor de descentralizare se va face în următoarele domenii: în învăţământul preuniversitar de stat, aşa cum prevede, de altfel, Legea educaţiei naţionale, se vor transfera competenţele, la nivelul comunelor, al oraşelor, municipiilor, judeţelor privind organizarea şi funcţionarea reţelelor şcolare, dar şi numirea-eliberarea din funcţie a directorilor, pe principiul agreat după toate discuţiile pe care le-am avut cu toate partidele politice, şi, de asemenea, se impune să ajungem cât mai repede la stabilirea standardelor de cost per elev destinate finanţării curente a instituţiilor de învăţământ“, a declarat Blaga.
Acesta a vorbit şi despre nevoia de reducere a cheltuielilor în administraţia publică. El a precizat că doreşte ca bugetul de stat să prevadă sumele necesare pentru următorii trei ani pentru administraţiile locale, astfel încât acestea să îşi poată planifica proiectele.
În ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, Blaga a afirmat că îşi doreşte ca acest lucru să aibă loc pe 27 martie 2011, „atunci când se schimbă ora“. El a recunoscut că „suntem mult în urmă“ la acest capitol, precizând că speră ca România să recupereze întârzierile.
Democrat-liberalul a precizat că vrea o strategie naţională de control al criminalităţii.
„57% dintre jandarmi lucrează în pază“, a mai spus el, precizând că vrea să schimbe acest lucru. În acest sens, Blaga a propus ca jandarmii care păzesc ambasadele să fie retraşi, iar în locul lor să fie angajate firme, după exemplul altor state europene.

Băncile, închise pe 25 şi 26 decembrie şi pe 1 şi 2 ianuarie
Băncile vor fi închise vineri şi sâmbătă, 25 şi 26 decembrie, precum şi pe 1 şi 2 ianuarie, cu excepţia unor unităţi din marile centre comerciale, iar pe 24 şi 31 decembrie majoritatea băncilor vor avea program redus de lucru cu publicul.
Unităţile Băncii Comerciale Române (BCR) vor fi închise pe 25, 26 decembrie şi 1, 2 ianuarie 2010, iar pe 24 şi 31 decembrie, programul va fi redus, între orele 9.00 şi 13.00.
BRD nu va lucra cu publicul pe 25, 26 decembrie şi 1, 2 ianuarie, cu excepţia unităţilor din marile magazine, care vor avea un program special. De asemenea, pe 24 şi 31 decembrie, programul unităţilor BRD se va încheia la ora 13.00, cu excepţia unităţilor din centrele comerciale.
Pe 25 decembrie şi 1 ianuarie 2010, unităţile Alpha Bank vor fi închise, iar pe 26 şi 27 decembrie, precum şi pe 2 şi 3 ianuarie 2010, banca ţine deschise doar unităţile Alpha Point, în funcţie de programul centrelor comerciale.
De asemenea, 25, 26 decembrie şi 1, 2 ianuarie sunt declarate zile nelucrătoare pentru unităţile Raiffeisen Bank, inclusiv pentru centrul de servicii prin telefon (call center) al băncii, cu excepţia agenţiilor din incinta marilor centre comerciale. Pe 24 şi 31 decembrie, programul de lucru al unităţilor Raiffeisen Bank se va încheia la ora 16.00.
Banca Transilvania nu va lucra cu publicul pe 25 şi 26 decembrie şi nici pe 1 şi 2 ianuarie 2010, iar pe 24 şi 31 decembrie, programul unităţilor va fi de la 9.00 la 17.00.
În acelaşi timp, UniCredit Ţiriac Bank a anunţat că zilele de 25 decembrie şi 1 ianuarie sunt nelucrătoare.
Pe 24 decembrie, CEC Bank va avea un program normal de lucru cu publicul, în timp ce pe 25, 26 decembrie şi 1, 2 ianuarie unităţile băncii vor fi închise. De asemenea, pe 31 decembrie programul de lucru cu publicul se va desfăşura între orele 8.30 şi 14.00, a mai anunţat banca.
Nici unităţile Băncii Româneşti nu vor fi deschise pe 25 decembrie şi 1 ianuarie 2010, iar în restul zilelor unităţile băncii vor lucra cu publicul după programul normal.
Nici Intesa Sanpaolo Bank nu va lucra cu publicul pe 25 decembrie şi 1 ianuarie 2010, iar pe 24 şi 31 decembrie unităţile băncii vor fi deschise între orele 8.30 şi 14.00, a anunţat banca.
Agenţiile GarantiBank vor avea un program normal de lucru, de la 9.00 la 17.00, pe 24 şi 31 decembrie, urmând să fie închise pe 25 şi 26 decembrie, 1 şi 2 ianuarie.