Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Au venit scumpirile
Produsele accizabile se scumpesc de la începutul anului 2010: ţigări, carburanţi şi energie electrică. Din cauza crizei şi a încetinirii consumului, preţurile produselor de bază ar trebui să nu crească spectaculos în prima parte a acestui nou an.

Anul 2010 debutează cu o serie de scumpiri pe bandă rulantă, din cauza majorării accizelor. Cele mai evidente scumpiri vor fi la ţigări, la benzină şi motorină şi o uşoară urcare a preţului ar putea fi la energia electrică. La aceasta din urmă este vorba despre „o corelare“ cu inflaţia, după cum au afirmat public şefii Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), adică o creştere de aproximativ 3,7%. Energia livrată în scop comercial va avea un preţ mai mare anul acesta. Potrivit aceloraşi oficiali din ANRE, preţul gazelor naturale rămâne la aceleaşi tarife şi în primul trimestru al anului 2010. Nici cafeaua nu ar trebui să se scumpească, pentru că a beneficiat de o reducere a accizei. Scumpirile de la începutul acestui an intervin ca urmare a creşterii cursului leu/euro la data la care se calculează accizele. Dacă anul trecut s-au calculat la un curs de 3,74 lei pentru un euro, anul acesta, cursul la care se calculează accizele este de 4,2668 lei pentru un euro (cursul oficial de la 1 octombrie 2009), adică o creştere de circa 14%.

Ţigările şi carburanţii - o avere
Concret, un pachet de ţigări din categoria „premium“ se va scumpi cu 1,5 lei şi va costa aproximativ zece lei, din cauza scumpirii accizei cu zece euro la 1.000 de ţigarete (ajungând la 74 de euro la 1.000 de ţigarete). De asemenea, acciza la benzină creşte de la 436 de euro pe tonă la 452 de euro pe tonă. La pompă, acciza reprezintă 34% din preţul benzinei. Şi la motorină vor urma scumpiri ale accizei, de la 336 de euro pe tonă anul trecut, la 347 de euro pe tonă în 2010. Mai exact, majorările efective de preţuri vor fi de 1,5-1,6 lei pe pachetul de ţigări, de 0,2 lei pe litrul de benzină la pompă, de 0,17 lei pe litrul de motorină, iar la electricitate, scumpirea va fi de 0,54 lei pe kilowatt.

De ce nu se vor scumpi cu mult alimentele
Cum ne-am obişnuit în ultimii ani, o scumpire a combustibililor şi a energiei este urmată de majorări de preţuri la majoritatea produselor şi serviciilor. Acest fapt va determina un puseu inflaţionist în plină criză. La nivel naţional, reprezentanţii producătorilor din industria alimentară ameninţau recent că în 2010 vor creşte destul de mult preţurile la alimentele de bază, în special la carne, din cauza scumpirii accizelor. În realitate, costurile lor de producţie nu vor creşte spectaculos după majorarea accizelor, fapt ce nu determină scumpirea produselor în acelaşi procent cu accizele, ci preţurile ar putea fi majorate doar cu câteva procente. Şi în 2008 au fost anunţate scumpiri spectaculoase pentru 2009, dar, din cauza crizei, acestea nu s-au produs la procentele anunţate iniţial, ci la unele mult mai mici. Asemenea aspecte au fost confirmate şi de Institutul Naţional de Statistică, şi de Banca Naţională a României atunci când au arătat că inflaţia în 2009 a fost destul de redusă. Diminuarea consumului populaţiei din cauza crizei ar trebui să fie încă un element de luat în seamă pentru producători atunci când se gândesc să scumpească produsele lor. Carnea de porc se scumpeşte cu 50%, în condiţiile în care nu prea mai există producători interni, ci vine din import. Carnea de pui se va scumpi cu 20%, dar abia din luna martie, anunţă producătorii, iar cei din industria laptelui vorbesc despre scumpirea brânzeturilor şi a lactatelor cu procente cuprinse între 20-25. Şi alcoolul se scumpeşte cu 8%, în funcţie de tipul băuturii.
Comercianţii locali nu se gândesc încă la scumpiri la alimente. „Nu cred că vor scumpi producătorii alimentele pentru că nu mai au clienţi. Nici noi nu creştem preţurile acum. Nu este momentul, în plină criză. Pentru noi, lunile ianuarie şi februarie sunt dificile din punct de vedere al vânzărilor. Şi cu atât mai mult acum, în această perioadă de criză. Nu ne permitem să scumpim, poate chiar vom mai ieftini unele produse. La fel trebuie să procedeze şi producătorii. O creştere cu 0,17 lei pe litrul de motorină nu va scumpi aşa de mult transportul încât să scumpească ei produsele cu 15-20%. Nu se justifică“, spune un comerciant din Craiova.
Totuşi, firmele de transport şi cele de distribuţie vor avea afacerile afectate de scumpirile la carburanţi. De asemenea, firmele mari consumatoare de energie electrică vor fi nevoite să opereze majorări de preţuri la produsele finite, pentru a compensa creşterea costurilor cu energia.
Dintre persoanele fizice, singurele care vor simţi scumpirile (la buzunar) aproape zilnic sunt fumătorii, pentru că plătesc deja mai mult pe un pachet de ţigări, încă din primele zile ale lunii ianuarie.

Se ieftineşte luxul
La produsele de lux se elimină accizele de anul acesta, astfel că bijuteriile, blănurile, iahturile şi chiar şi armele vor fi mai ieftine în 2010. La unele dintre aceste produse accizele erau chiar şi de 100%.

Companiile nu mai au bani pentru promoţii
Piaţa locală de obiecte promoţionale a înregistrat în 2009 o scădere de peste 50%, la opt-nouă milioane de euro, companiile fiind mai prudente în alocarea fondurilor. „În 2009, am asistat la o scădere a valorii pieţei româneşti de materiale promoţionale, astfel că, în comparaţie cu sfârşitul anului 2008, când vorbeam de o piaţă de aproximativ 25 de milioane de euro, acum suntem sub jumătate. Şi este foarte probabil ca această situaţie să se menţină şi în 2010, fără prea mari schimbări“, a declarat, pentru Curierul Naţional, Maria Radu, General Manager, Basis & Basis România.
Astfel, „companiile au preferat ca din încasările pe care le-au avut să achite în primul rând salarii, costul materiilor prime, poate chiar să salveze nişte bani pentru vremuri şi mai rele, şi abia apoi să se mai gândească şi la promoţionale“, a explicat reprezentantul liderului pieţei de produse promoţionale din Grecia, care a intrat şi pe piaţa românească în luna noiembrie 2009.
În plus, altă problemă majoră a pieţei actuale este lipsa încasărilor la timp şi de aici întârzierea majoră în plăţile furnizorilor.

O multinaţională alocă 900.000 de euro/an pentru promoţionale
Reprezentantul Basis & Basis a mai spus că o companie multinaţională care vinde produse de larg consum poate ajunge la bugete anuale de materiale promoţionale de 800.000 - 900.000 de euro în România şi aceasta nu este cea mai mare valoare. „Aceste sume folosite la capitolul materiale promoţionale le aduc însă creşteri în vânzarea produselor lor şi de 200%“, a declarat acesta, adăugând că materialele promoţionale sunt folosite aici nu doar cu scopul fidelizării clienţilor vechi, ci şi cu scopul atragerii de noi clienţi şi de creştere a dorinţei de cumpărare a clientului final.
Această investiţie se pare că este profitabilă, dacă se ţine cont de faptul că reprezintă maximum 2-5% din valoarea produsului scos la vânzare. În plus, acest preţ se achită după două-trei luni de la livrarea promoţionalului. „Astfel că preţul obiectelor promoţionale se recuperează mai întâi din vânzarea produselor pe piaţă şi apoi se achită către compania furnizoare de promoţional“, a mai explicat Maria Radu.