Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Băncile fidelizează clienţii vechi
Strategia marilor bănci în anul 2010 este de a se concentra pe clienţii vechi şi bun-platnici. Pe principiul „un client bun-platnic pe care îl cunoaştem deja valorează mai mult decât unul nou“, bancherii vor să se concentreze pe cei vechi, care ar putea primi bonusuri şi facilităţi la alte finanţări.

Statisticile potrivit cărora românii nu prea mai au chef de credite noi anul acesta le-a dat de gândit strategilor din marile bănci comerciale. Economiştii-şefi au stabilit prognozele bancare pe 2010 şi, cum cifrele nu arătau prea bine, bancherii au decis: fidelizăm clienţii vechi, care s-au dovedit bun-platnici. Mai multe bănci mari de pe piaţa românească au decis să acorde tot felul de facilităţi clienţilor cu care au deja contracte în derulare, fie pentru respectivele produse bancare, fie pentru altele noi. Creditele neperformante, în creştere în anul 2009, reprezintă încă un motiv serios pentru bănci să se adreseze vechilor clienţi, al căror comportament bancar îl cunosc deja. „Nu există estimări pozitive privind piaţa creditelor noi în 2010. În primul rând, persoanele fizice nu mai au certitudinea veniturilor şi nu se mai gândesc să contracteze noi împrumuturi, iar în al doilea rând, firmele nu mai sunt orientate către investiţii, către dezvoltare, ci către conservare, astfel că se gândesc cum pot să-şi achite mai bine creditele pe care le au deja. Oricum, scăderea indicatorilor economico-financiari ai firmelor face analiza băncii dificilă, astfel că este foarte greu pentru firme să mai aibă acces la finanţări“, spune un bancher craiovean de la o bancă de top. Reprezentantul băncii este de părere că acestea ar fi motivele pentru care strategia bancară pe 2009 are în calcul fidelizarea vechilor clienţi. El mai spune că, dacă o bancă decide reducerea dobânzii la creditele noi, atunci măsura ar trebui să se aplice şi creditelor vechi, mai ales la persoanele care şi-au plătit ratele la timp. Alt bancher, tot de la o bancă de top, spune că „un client vechi poate valora mai mult decât unul nou, mai ales dacă este un bun-platnic. Vor fi gândite pachete de produse bancare în 2010, astfel încât să stimuleze şi să menţină clienţii vechi în relaţia cu banca. Pe parcursul anului 2010 nu se ştie cât de mulţi clienţi noi vor apărea, dar cei vechi trebuie fidelizaţi în vreun fel“.

Fidelizarea nu înseamnă neapărat reducerea dobânzilor la creditele vechi
Persoanele care au deja credite bancare „suferă“ de faptul că băncile au crescut dobânzile în mod repetat de la începutul crizei, uitând să le mai reducă atunci când se impunea. Ba chiar unele dobânzi au crescut şi când ar fi trebuit să scadă. Politica băncilor de fidelizare a clienţilor diferă de la o unitate la alta. Dar cele mai multe instituţii de credit dintre cele mari au facilităţi pentru alte produse bancare, pe care le oferă aceloraşi clienţi. Strategia lor de fidelizare nu înseamnă neapărat că le va scădea dobânda la creditele deja acordate. De exemplu, unele bănci aleg să accepte restructurarea creditelor deja existente ale clienţilor bun-platnici, altele încearcă să bonifice clienţii (în special persoane juridice) care au luat şi credite, dar îşi păstrează şi economiile în conturile băncii, iar alte instituţii de credit pregătesc strategii de menţinere a clienţilor persoane fizice (facilităţi la carduri sau la alte produse).

Alte bănci monitorizează creditele neperformante
Dacă unele instituţii de credit se concentrează pe vechii clienţi care îşi onorează obligaţiile bancare la timp, alte bănci mari urmăresc îndeaproape evoluţia creditelor neperformante. „Avem două elemente-cheie pentru activitatea noastră viitoare: riscul şi profitabilitatea. Urmărim calitatea riscului şi vom monitoriza creditele neperformante“, a declarat preşedintele uneia dintre cele mai mari bănci din ţară. În funcţie de creşterea creditelor neperformante, Banca Naţională a României (BNR) obligă băncile comerciale să îşi majoreze capitalul social, pentru a reduce riscurile. Anul trecut, BNR a obligat mai multe bănci mai mici să îşi majoreze capitalul.

Google vrea să vândă energie electrică
Google, lider mondial în materie de motoare de căutare pe internet, a cerut autorităţilor din SUA permisiunea de a deveni trader de electricitate, pentru a îmbunătăţi accesul la sursele regenerabile de energie şi a gestiona mai bine aprovizionarea propriilor operaţiuni, potrivit Wall Street Journal. Cererea a fost depusă în decembrie, la Comisia Federală de Reglementare în Domeniul Energiei, prin intermediul subsidiarei Google Energy. Acţiunea reprezintă un indiciu al cantităţii semnificative de energie necesară jucătorilor mari de pe piaţa de tehnologie pentru a alimenta reţelele de servere. Cei mai mulţi traderi de energie sunt companii de utilităţi şi producători de electricitate. Google Inc a afişat în al treilea trimestru un profit net peste aşteptări, de 1,64 miliarde de dolari, sau 5,13 dolari/acţiune, în urcare cu 27% de la nivelul de 1,29 miliarde de dolari, sau 4,06 dolari/acţiune, din aceeaşi perioadă a anului trecut, relatează Bloomberg. Excluzând unele costuri, profitul a fost de 5,89 dolari/acţiune. Analiştii estimau, în medie, un profit de 5,43 dolari.