Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Iad fiscal: portăreii au normă de firme controlate şi procente din amenzi!
ngajaţii ANAF vor avea normă de firme controlate, potrivit unui ordin semnat de noul ministru al Finanţelor. Portăreii vor primi în continuare procente din amenzile pe care le vor aplica. Investitorii străini- până de curând consideraţi motorul de dezvoltare al economiei, au devenit suspecţii de evaziune numărul unu.

Strategia Finanţelor Publice în perioada 2010-2013 arată că Fiscul va face şi mai grea viaţa contribuabililor. Documentul, adoptat prin ordin al ministrului pe 5 ianuarie, deci la începutul mandatului lui Sebastian Vlădescu a fost publicat pe site-ul instituţiei.

Pentru creşterea veniturilor bugetare- în absenţa unor majorări de taxe şi în condiţiile unor cheltuieli sociale şi cu aparatul administrativ pe care economia nu le poate finanţa- se prevede înteţirea controalelor.

Indicator de performanţă pe cap de portărel: 23 de firme controlate

La capitolul administrarea finanţelor publice, documentul prevede indicatori de “performanţă” pentru inspectorii din ANAF şi Garda Financiară. Fiecare are normă: 23 de firme controlate sau 41 de persoane fizice în 2009. Numărul de controale trebuie să crească de la an la an, pentru a se ajunge, în 2013, la 26 de firme şi 44 de persoane fizice.

Angajaţii statului iau bani din amenzile pe care le dau firmelor

Creşterea numărului de taxe “coexistă” cu altă prevedere, care nu a fost eliminată: plata stimulentelor pentru amenzi. O cotă de până la 25% din amenzile aplicate, dar şi din impozitele restante recuperate se duce, nu la buget, ci la dispoziţia instituţiilor de control, de unde este împărţită angajaţilor.

Criterii de acordare a stimulentelor sunt stabilite în mod netrasparent, de şefi. Introducerea stimulentelor a fost justificată de faptul că acestea constituie o formă de reducere a tentaţiilor de a lua şpagă, însă reprezentanţii din mediul privat se plâng de efectele inverse: controale şi amenzi abuzive, pentru ca “organul” să încaseze venituri suplimentare.

Portărelul a greşit, nu-l sancţionează nimeni

În plus, angajaţii statului nu sunt responsabili pentru măsurile greşite pe care le dispun. Pentru a fi sancţionaţi, este nevoie de o decizie a instanţei în acest sens, însă, majoritatea contestaţiilor sunt formulate de contribuabili împotriva instituţiilor, nu a agenţilor constatatori.

„Pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea, persoanele care ocupă sau au ocupat funcţii de demnitate publică, înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, nu răspund civil sau penal, după caz, decât dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de către aceştia cu inovăţie, constând în culpă gravă sau gravă neglijenţă, a oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce le revin”, se arată în ordonaţa 46/2009 a guvernului.

Profilul evazionistului: multinaţională pe pierdere

La punctele slabe ale mediului economic, specialiştii care au elaborat strategia ministerului de Finanţe au punctat „civismul fiscal în scădere” şi “noi scheme de fraudare, în special frauda multinaţională şi intracomunitară”. Nu se face nicio referire la numărul mare de taxe şi timpul pe care-l mănâncă plata acestora şi nici la taxare ridicată - în special la capitolul forţă de muncă. Prin urmare, strategia în domeniul administrării fiscale este „forţarea” contribuabililor să plătească taxe.

În documentul citat, se arată că ANAF a realizat o analiză pe baza căreia a stabilit profile ale contribuabililor în funcţie de probabilitatea ca aceştia să facă evaziune. Analiza respectivă va fi utilizată pentru a selecta firmele la care se vor trimite echipe de control, „astfel încât să fie supuşi verificării acei contribuabili care prezintă risc ridicat pentru administrarea fiscală”. Următoarele puncte de pe lista de măsuri a ANAF oferă indicii privind principalii suspecţi: multinaţionalele care realizează pierderi structurale. Potrivit documentului, contractele cu afiliaţii sunt considerate una din principalele surse de evaziune.

„Trebuie identificate acele tranzacţii suspecte cu afiliaţii şi controlate preţurile de transfer”, se arată în strategie. Contractele cu societăţile afiliate sunt printre cele mai uzitate portiţe de mutare a profiturilor de la o societate la alta, în cadrul unui grup, şi de optimizare a costurilor fiscale.

Abordarea Fiscului este însă riscantă. Se pot trezi cu controale şi acuzaţii de evazionism şi firmele care realizează investiţii masive, care trebuie amortizate, mâncând astfel profiturile din primii ani. În plus, dacă se va porni de la prezumţia de evaziune în cazul preţurilor de transfer, Fiscul riscă să pună pe fugă şi companii serioase care utilizează în mod curent contractele cu afiliaţii. Petrom, cea mai mare firmă din România are cel puţin 40 de contracte cu afiliaţii, potrivit unei raportări din luna august.

Criza a suspendat activitatea a peste 133.000 de firme în 2009
Peste 133.000 de firme şi-au suspendat activitatea anul trecut, de 11 ori mai multe faţă de 2008, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

„Comparativ cu anul 2008 când s-a înregistrat un număr de 12.019 la nivelul întregii ţări (de suspendări de activitate, n.r.), anul trecut s-au înregistrat 133.362, reprezentând o creştere de 1009,59%”, se arată într-un comunicat al ONRC. În acelaşi timp, anul 2009 a consemnat o creştere a numărului dizolvărilor de aproape cinci ori, la 18.766, iar a numărului radierilor cu 247%, la 43.615. La sfârşitul anului erau active în România circa un milion de firme.

Firmele plătesc, de la 1 mai 2009, un impozit minim anual cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), dacă au venituri totale de până la 52.000 lei, şi 43.000 lei (circa 10.000 euro), pentru venituri de peste 129 milioane lei. Firmele care înregistrează profit achită în continuare un impozit de 16%, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează. Introducerea impozitului a fost criticată de reprezentanţii mediului de afaceri, dar şi politic.