Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Salariul minim pe economie rămâne la 600 de lei
Salariul minim pe economie ar putea rămâne în 2010 la nivelul de anul trecut, de 600 de lei, valoare avută în vedere şi la construcţia bugetului de stat care se află în parlament.

„Executivul nu are în vedere adoptarea unei hotărâri de guvern pentru creşterea salariului minim pe economie la 705 lei, începând cu 1 ianuarie 2010, întrucât sindicatele şi patronatele nu s-au pus de acord asupra nivelului la care ar fi putut creşte venitul minim din economie“, au precizat reprezentanţii guvenului.
„Este posibil ca o nouă discuţie între partenerii sociali pentru majorarea salariului minim să aibă loc în luna iulie, însă oricum nu cred că salariul minim va fi modificat, în condiţiile în care valoarea de 600 de lei a fost luată în calcul ca referinţă la construcţia bugetului de stat pe anul 2010“, au completat aceştia.
În aceste condiţii, salariul minim legal al angajaţilor din mediul privat ar urma să fie diferit de cel al salariaţilor de la stat, care au asigurat, potrivit Legii unitare a salarizării, un venit minim de 705 lei de la începutul acestui an.
„În cazul în care salariul minim pe economie va fi majorat la 705 lei în luna iulie, în urma negocierilor dintre sindicate şi patronate, guvernul va fi nevoit să cuprindă toate modificările aduse de schimbarea plafonului minim de salarizare al angajaţilor din România în viitoarea rectificare bugetară, ce va avea loc în a doua parte a anului“, au explicat sursele citate.
Negocierile pentru creşterea salariului minim pe economie purtate între sindicate şi patronate la sfârşitul anului trecut au eşuat, după ce reprezentanţii patronatelor au refuzat să accepte o majorare la 705 lei, motivând că această creştere ar avea ca efect falimentarea a 70% din firmele care activează în sectorul privat.
„Patronatele din industrie ar accepta o creştere a salariului minim la 650 de lei, care, potrivit calculelor noastre, ar duce la mărirea cheltuielilor cu salariile cu 4%, ceea ce se traduce printr-o majorare a cheltuielilor firmelor cu 235 de milioane de lei. În schimb, un salariu minim de 705 lei ar avea ca efect intrarea în faliment a 70% dintre firmele care activează în mediul privat, în condiţiile în care acestea înregistrează în prezent pierderi şi vor fi obligate la creşterea cheltuielilor cu 6-7%“, declara în septembrie preşedintele UGIR 1903, Cezar Coraci.
Marţi, Corâci a precizat, pentru NewsIn, că o majorare a salariului minim în sectorul privat la 705 lei „ar fi declanşat falimentul în lanţ al multor firme care activează în industria textilă, chimică şi cea alimentară, ceea ce ar fi avut ca efect imediat disponibilizarea a cel puţin 120.000 de angajaţi“.