Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Liber la şomaj tehnic
Teoretic, executivul a dat liber firmelor să-şi trimită angajaţii în şomaj tehnic de la 1 februarie, după cum a anunţat premierul Emil Boc. Practic, actul normativ se adoptă în prima şedinţă de guvern. În forma propusă, şomajul tehnic ajută companiile să treacă peste criză şi să nu concedieze din angajaţi: nu se achită contribuţiile la stat, iar angajatul primeşte 75% din salariu şi îşi păstrează locul de muncă.

Primul-ministru Emil Boc a afirmat, după ultima şedinţă a executivului, că ordonanţa privind şomajul tehnic intră în vigoare de la 1 februarie 2010, deşi actul normativ de prelungire a acestei prevederi legale va fi adoptat abia în şedinţa de guvern din această săptămână. Prevederea legată de şomajul tehnic a fost cerută atât de sindicate, cât şi de patronate, pe motiv că 200.000 de oameni ar scăpa de disponibilizare dacă guvernul le-ar permite firmelor să-şi trimită angajaţii în şomaj tehnic în condiţiile de anul trecut. În 2009, firmele au putut adopta decizia opririi activităţii pe o perioadă determinată (maximum şase luni), iar salariatul beneficia de 75% din salariul brut, fără să mai fie nevoie de plata contribuţiilor către stat nici din partea angajatorului şi nici a angajatului. În plus, perioada de şomaj tehnic se consideră vechime în muncă, potrivit OUG nr. 28/2009, care a avut aplicabilitate numai până la sfârşitul anului trecut, motiv pentru care patronatele cer prelungirea ei. În 2009, numeroase firme au aplicat măsurile OUG nr. 28/2009 şi au trimis zeci de mii de oameni în şomaj tehnic, aceştia păstrându-şi astfel slujbele.
„Cu fiecare ministru, prima conversaţie pe care o deschid este jobul, ce poate face guvernul în parteneriat cu mediul de afaceri, ce pârghii legislative poate avea guvernul la dispoziţie pentru a salva şi a crea locuri de muncă în această ţară. De aceea, această măsură o vom adopta săptămâna viitoare. Avem acum şi cadrul financiar aferent şi cadrul legislativ prin care să ne manifestăm, este şi o măsură - repet - aşteptată, din câte am înţeles, şi de către patronate, şi de către sindicate şi va fi aplicată începând cu 1 februarie, printr-o reglementare legislativă pe care o avem în program săptămâna viitoare“, declara premierul Emil Boc la finalul săptămânii trecute, referindu-se la legislaţia legată de şomajul tehnic.

Firmele pot aplica şomajul tehnic

Cum este posibil să intre în vigoare un act normativ încă neadoptat? Reprezentanţi ai Departamentului de Comunicare al guvernului au relatat că legislaţia referitoare la şomajul tehnic este în vigoare începând de ieri, fiind vorba despre o prelungire a unui act normativ: „În şedinţa de guvern se adoptă doar chestiuni juridice legate de un act normativ care există deja şi care se prelungeşte. IMM-urile pot trimite oamenii în şomaj tehnic, pentru că firmele îşi fac anumite calcule salariale la sfârşit de lună“. Acelaşi aspect l-a confirmat şi Ministerul Muncii. Potrivit reprezentanţilor Departamentului Forţe de Muncă din cadrul acestui minister, legislaţia privind facilităţile legate de şomajul tehnic intră în vigoare pe 1 februarie, chiar dacă se aprobă în viitoarea şedinţă de guvern, pe motiv că „salariile pe luna februarie nu se plătesc azi. Calculele nu se fac la început de lună, ci la sfârşit de lună, astfel că firmele pot să aplice măsurile de la 1 februarie“. Rămâne de văzut dacă societăţile au curajul să trimită angajaţii în şomaj în baza unei legi inexistente în acest moment.


Stimularea muncii
Premierul Emil Boc a reamintit că firmele care angajează tineri, şomeri peste 40 de ani sau persoane cu nevoi speciale pot primi înapoi de la stat până la 50% dintre salariile persoanelor astfel angajate, plătite pe durata unui an.

Renault lanseaza la Geneva noul coupe roadster Wind
Renault va dezvalui in premiera mondiala, pe 2 martie la salonul auto de la Geneva, noul sau coupé roadster : Renault Wind.
Renault Wind este un coupé roadster cu 2 locuri, masurand 3.83m. Venind cu un concept inovant de acoperis electric pivotant in numai 12 seconde, Renault Wind deschide noi perspective celor carora le place sa conduca in aer liber.

Renault Wind se adreseaza unei clientele aflate in cautarea unui vehicul compact si decapotabil, distinctiv si practic in acelasi timp, pentru utilizare cotidiana.

Gratie dimensiunilor sale, este agil in oras, fiind singurul vehicul din categoria sa care propune un volum constant al portbagajului de 270 dm3 VDA, indiferent de pozitia acoperisului.