Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Radu Gheţea: Normele BNR privind reevaluarea garanţiilor bancare sunt vechi de 4-5 ani, trebuie schimbate
Normele care prevăd evaluarea anuală a garanţiilor bancare ar trebui schimbate, este de părere preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. Şi asta, în condiţiile în care scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară a făcut ca garanţiile bancare aduse în cazul creditelor pentru locuinţe, mai vechi de un an, să nu mai fie de ajuns. Bancherii cer Băncii Naţionale să adaptateze normele la situaţia din prezent.
Din cauza crizei, preţurile locuinţelor luate prin credit în perioada de boom imobiliar au coborât sub nivelul garanţiilor solicitate de bănci. Astfel încât, în momentul de faţă bancherii se văd nevoiţi să solicite garanţii suplimentare de la clienţi, cum ar fi alte bunuri de valoare sau diferenţa în bani. Cum majoritatea celor îndatoraţi nu au această posibilitate, bancherii trebuie să acopere din buzunarul propriu diferenţa, blocând astfel sume de bani importante. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea susţine că regulile BNR în această privinţă sunt vechi de 4-5 ani şi nu se mai potrivesc cu situaţia reală.

"Propunerea noastră este ca să se revizuiască de către BNR acea normă care spune că reevaluarea este obligatorie cel puţin o dată pe an. A reevalua în fiecare an toate bunurile aduse în garanţii pentru credit mi se pare că este o forţare a notei. O să constatăm cu toţii că ceea ce ştim: că valoarea a scazut, şi vom face provizioane. Facem provizoane, asta înseamnă profituri zero sau pierderi," consideră preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea.
Efectul este dăunător şi pentru stat pentru că va încasa venituri mai mici la buget, dar şi pentru clienţi asupra cărora s-ar putea presiuni mai mari în acest an.

"Noi încurajăm găsirea unei soluţii pentru a permite clienţilor băncilor găsirea unei soluţii în condiţii în care valoarea garanţiilor scade să-şi poată menţine totuşi liniile de credit," a precizat ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.
La întâlnirea de joi, cu ministrul Finanţelor, bancherii au discutat despre problemele cu care se confruntă în 10-11 domenii de activitate, urmând ca să fie dezbătute în grupuri comune de lucru, în perioada următoare. Bancherii încearcă să găsească soluţii atât pentru a-şi menţine clienţii actuali, dar şi pentru a stimula creditarea în 2010.