Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Băncile nu mai blochează conturile
Instituţiile de credit care ameninţau zilele trecute că vor bloca toate conturile clienţilor dacă aceştia nu-şi vor actualiza datele cu caracter personal s-au mai temperat după ce BNR le-a rugat să nu facă exces de zel. „Nu orice om care îşi ia salariul pe card este suspect de terorism“, spun reprezentanţii BNR. Există şi bănci care au dat termen firmelor până pe 9 aprilie, altfel le restricţionează temporar accesul la conturi.

Doljenii care au carduri de salarii sau conturi deschise la bănci de top s-au trezit cu ameninţări de la instituţiile de credit respective, potrivit cărora, dacă nu-şi actualizează datele cu caracter personal, urmează să le fie blocate conturile. Unele bănci le dădeau clienţilor drept „ultimatum“ data de 31 martie, spunând că, dacă nu se prezintă la bancă doar cu buletinul pentru a completa un formular, atunci de la 1 aprilie le va fi blocat accesul la conturi. Alte instituţii de credit au anunţat că persoanele fizice şi juridice - clienţi ai băncii - au termen până pe 9 aprilie să-şi actualizeze datele personale. Există norme legale care obligă băncile ca până la 1 aprilie să actualizeze datele personale ale tuturor clienţilor şi au avut mai mult de un an la dispoziţie să facă acest lucru.

Băncile mergeau până la rezilierea contractelor
Alte bănci au fost mai rezervate, anunţând că doar clienţii care refuză expres să-şi actualizeze datele personale se pot alege cu rezilierea contractelor. „După termenul-limită de 31 martie 2010, în cazul clienţilor activi care nu au actualizat datele personale, banca va realiza această operaţiune înainte de efectuarea oricărei alte operaţiuni bancare. Potrivit normelor legale, relaţia de afaceri va fi reziliată însă în cazul în care clientul refuză să facă acest lucru“, anunţa o bancă de top cu câteva zile înainte de Paşte.

Firmele ar putea avea restricţii
Alte bănci au afişate pe site avertizări pentru persoanele juridice, potrivit cărora, dacă până vineri, 9 aprilie, nu-şi actualizează datele de contact, vor avea restricţii la propriile conturi. „Pentru protejarea interesului companiei dumneavoastră, în situaţia în care până la 9 aprilie 2010 nu depuneţi formularul completat de actualizare a datelor de identificare, ne rezervăm dreptul de a restricţiona temporar efectuarea anumitor operaţiuni pe contul dumneavoastră“, anunţă, pe site-ul oficial, banca în cauză. „Norma BNR spune că se poate bloca accesul la conturi. Băncile au făcut tot ce s-a putut să îi cheme pe clienţi să-şi actualizeze datele: am trimis SMS-uri, le-am ataşat scrisori la extrasele de cont, ba chiar am trimis informări şi la angajatori. Au avut un an la dispoziţie să vină şi nu au venit. Cred că se va trece la blocări de conturi“, spunea recent un bancher craiovean.

BNR a temperat băncile
Înainte de Paşte, cel puţin la nivel local, băncile care au trimis scrisori clienţilor sau care afişau pe internet „ultimatumul“ nu trecuseră la măsuri extreme de blocare a conturilor. Schimbarea radicală de optică este generată de o adresă pe care Banca Naţională a României (BNR) a transmis-o Asociaţiei Române a Băncilor, pentru a o comunica băncilor comerciale. Prin scrisoarea respectivă, BNR le cerea băncilor să fie mai rezervate în ceea ce priveşte blocarea conturilor clienţilor. „Banca Centrală le-a cerut băncilor să aplice norma BNR nu numai în litera, ci şi în spiritul ei. Legea este pentru combaterea spălării banilor şi a actelor de terorism. Dar asta nu înseamnă că fiecare om care îşi primeşte salariul pe un card este suspect de terorism. Băncile trebuie să analizeze de la caz la caz riscurile şi nu să blocheze conturile tuturor clienţilor. Nu este cazul să facă exces de zel“, a declarat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR. Instituţiile bancare trebuie să-i convingă pe oameni să meargă cu actul de identitate la bancă şi să completeze un formular cu aceste date. Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei se aplică în aceste situaţii.

„Banca Centrală le-a cerut băncilor să aplice norma BNR nu numai în litera, ci şi în spiritul ei. Legea este pentru combaterea spălării banilor şi a actelor de terorism. Dar asta nu înseamnă că fiecare om care îşi primeşte salariul pe un card este suspect de terorism. Băncile trebuie să analizeze de la caz la caz riscurile şi nu să blocheze conturile tuturor clienţilor. Nu este cazul să facă exces de zel“.
Mugur Şteţ, purtător de cuvânt al BNR.