Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Am ieşit din topul statelor cu cele mai riscante datorii
România a coborât şase locuri în primele trei luni ale anului, pe poziţia a 15-a, într-un clasament al ţărilor în funcţie de gradul de risc al datoriilor, după reducerea cu 25% a costurilor statului român pentru asigurare riscului de default, potrivit unui raport al companiei CMA Data Vision.

CMA a analizat costurile de asigurare a datoriilor împotriva riscului de default pentru 66 de state.
La finele anului trecut România era prezentă în top zece al statelor cu cele mai riscante datorii pe locul nouă.
Credit default swap-ul (costul de asigurare la restructurare/default) titlurilor de stat cu maturitatea la cinci ani ale României a scăzut în primul trimestru la două puncte procentuale peste rata mid-swap, de la 2,763 puncte procentuale peste acest nivel la finele trimestrului al patrulea din 2009.
Astfel, asigurarea unei datorii de zece milioane de dolari, cu scadenţă de cinci ani, a statului român a scăzut la finele lunii martie la 200.000 de dolari, de la 276.300 dolari în decembrie, notează CMA în raportul Global Sovereign Credit Risk Report pentru primul trimestru.
Probabilitatea cumulativă de default a datoriilor României a coborât de la 17,2% în decembrie 2009, la 13,3% în martie.

În top zece al statelor cu cele mai riscante datorii, Lituania, Liban şi România au fost înlocuite de Pakistan, Egipt şi Irak.
Venezuela a rămas pe prima poziţie a clasamentului în primul trimestru din 2010, urmată de Argentina, Pakistan, Ucraina, Irak, Dubai, Islanda, Letonia, Grecia şi Egipt. Pakistan şi Irak nu au fost incluse în raportul pentru trimestrul al patrulea din 2009, în timp ce Egiptul a urcat de pe 11 pe zece.

Cel mai sigur stat a rămas Norvegia
Europa emergentă s-a numărat printre regiunile cu cea mai bună evoluţie în trimestrul al patrulea, potrivit CMA. Estonia a înregistrat cea mai semnificativă scădere a CDS, de 50,9%, urmată de Ucraina, cu 49,3%, şi Letonia, cu 33,3%. Ungaria, Bulgaria şi România au avut performanţe similare în primul trimestru din 2010, la fel ca Slovacia, Slovenia sau Cehia.
În Europa Centrală şi de Est, Bulgaria se situează pe poziţia 16, având costuri de 193.200 dolari pentru asigurarea unei datorii de zece milioane de dolari, urmată de Ungaria pe 18, cu 181.500 dolari. Polonia şi Cehia ocupă locurile 40 şi 48, asigurarea unei datorii similare costând 96.500 dolari, respectiv 68.600 dolari.
Cel mai sigur stat a rămas şi în primul trimestru din 2010 Norvegia, cu un cost de asigurare împotriva default-ului de 17.300 de dolari, urmat de Finlanda, cu 23.000 de dolari, şi Germania, cu 31.600 de dolari. Comparativ cu finele anului 2009, Germania şi Finlanda au făcut schimb de locuri.

România avea, la finele lui 2009, o datorie publică directă de 11,97 miliarde de euro, în creştere cu 32,6% faţă de anul anterior. Datoria publică directă include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul Finanţelor Publice şi autorităţile administraţiei publice locale în baza legislaţiei privind datoria publică, dar şi cele privind ratificarea acordului dintre România şi Fondul Monetar Internaţional.