Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Băncile scad dobânzile
BNR a scăzut dobânda de politică monetară la minimul istoric de 6,25%. Mai devreme sau mai târziu, băncile vor micşora dobânzile la creditele noi. Dar cine se mai împrumută?

Banca Naţională a României (BNR) a dat încă un semnal pieţei bancare din România că trebuie să scadă dobânzile practicate. Ieri, Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale a decis reducerea dobânzii de politică monetară de la 6,5% la 6,25%, ajungând astfel la un minim istoric. În ianuarie, dobânda de politică monetară era de 8%, iar de atunci şi până acum BNR a redus-o de trei ori. Ce înseamnă acest lucru? BNR vrea să dea un semnal băncilor să scadă dobânzile practicate. Instituţiile de credit se vor conforma în timp, în interval de câteva luni, în funcţie de necesităţi. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a declarat pentru GdS că „dobânzile scad într-un ritm destul de intens în ultima perioadă. Probabil că după decizia BNR de astăzi (marţi - n.r.) vom vedea în continuare reduceri de dobânzi atât la credite, cât şi la depozite“.
De aceeaşi părere sunt şi bancherii locali.
„Scăderea dobânzilor se va face treptat de către bănci, dar depinde de politica fiecărei bănci dacă taie rapid din dobândă sau dacă scăderea se face într-un procent mai mic decât cel dictat de BNR. Deja unele bănci au început să anunţe reduceri de dobânzi la credite şi la depozite“, a spus un bancher craiovean. Din păcate, băncile nu au nici un avantaj să reducă dobânzile la creditele deja acordate. Pe perioada crizei, instituţiile de credit trăiesc bine din creditele acordate odinioară, respectiv din dobânzile pe care le încasează de pe urma acestora, majorate succesiv până anul trecut. La creditele vechi, dobânzile scad doar acolo unde în contractul de credit se prevede o dobândă variabilă în funcţie de ROBOR şi/sau EURIBOR şi doar dacă valorile acestor indici au scăzut.

Lipsă de încredere
Băncile nu mai au clienţi noi la credite aşa cum aveau înainte de 2008. Acest lucru a determinat numeroase bănci, chiar şi unele de top, să reducă dobânzile la creditele noi, chiar înainte ca BNR să dea semnalul marii reduceri de dobânzi. Scăderile de dobânzi ar trebui să însemne şi rate mai mici (dacă nu cumva băncile majorează comisioanele). Întrebat cine mai are încredere să se mai împrumute în această perioadă, preşedintele ARB a răspuns scurt: „Nu ştiu!“. De fapt, lipsa apetitului populaţiei pentru credite a determinat multe bănci să anunţe reduceri de dobânzi cu 0,5% şi chiar cu mai mult, în funcţie de interese. Cu alte cuvinte, instituţiile de credit sunt forţate de împrejurări, de realităţile economico-sociale să-şi reducă dobânzile, pentru a atrage clientela. Firmele au nevoie de finanţări bancare, însă multe nu mai îndeplinesc cerinţele băncilor, din cauza deteriorării condiţiilor de piaţă. În cazul persoanelor juridice, băncile sunt excesiv de prudente, în sensul că nu riscă să acorde împrumuturi unor societăţi muribunde. Cu cât firma are nevoie mai mare de finanţare şi cu cât este mai înglodată în datorii, cu atât băncile sunt mai reticente în a aproba dosarul respectivei firme. În ultimele luni, cererea de credite nu mai vine nici de la mediul de afaceri, multe societăţi solicitându-le băncilor doar refinanţări de credite mai vechi.

Indicii Bursei de la Bucureşti continuă să scadă puternic
Acţiunile de la Bursa de la Bucureşti se depreciau în medie cu peste 2% în deschiderea şedinţei de miercuri, urmând tendinţa de marţi, în care s-au ieftinit puternic majoritatea titlurilor tranzacţionate la BVB, ca urmare a îngrijorărilor legate de extinderea spre alte ţări a problemelor Greciei.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, înregistra cel mai mare declin, de 3,13%, după primele 20 de minute de tranzacţionare, până la 5.247,45 puncte, iar indicele compozit, BET-C, scădea cu 2,94%, până la 3.152,00 puncte.
De asemenea, indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), pierdea 2,23%, până la 27.064,51 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 2,83%, la nivelul de 10.970,25 puncte.