Un condiment pe zi. Despre mirodenii mai mult sau mai putin cunoscute la noi, Despre condimentele folosite in bucatariile lumii Options

[Diana.]

Index alfabetic condimente si mirodenii
ANNATTO - BIXA ORELLANA
ANASON - PIMPINELLA ANISUM
ARDEIUL IUTE. Feluri de ardei iuti
BOIA DE ARDEI - CAPSICUM ANNUUM
CAPERE - CAPPARIS SPINOSA

[Diana.]

(IMG:http://i648.photobucket.com/albums/uu207/fides2009/mpaxarika/dafinul_indian.jpg)
DAFIN INDIAN - CINNAMOMUM TAMALA
Nume engleza : Indian bay leaf
Partea folosita : Frunzele. Scoarta copacului de dafin indian poate fi utilizata ca un inlocuitor inferior de scortisoara, sau scortisor (cassia).
Familia de plante : Lauraceae (familia dafinului).

Descrierea plantei si cultivare : Dafinul indian poate atinge si 18 m inaltime in zonele calde. Florile, grupate in ciorchini, apar in luna mai. Fructele sunt mici, de culoare rosie-albastruie care de schimba in neagra; au cca. 12 mm lungime. Frunzele pot fi recoltate in orice moment al anului. Descrierea condimentului : Frunzele de dafin indian sunt ovale, ascutite si netede; ating cca. 6-8 cm lungime. Cand sunt proaspete, frunzele sunt de culoare verde inchis. Uscate, au o culoare mata verde-oliv.
Aroma este destul de puternica si iute cand sunt sfaramate si pot elibera componentii volatili. Gustul este usor amarui, amintind pe undeva de scortisoara, sau cuisoare.
Pregatire si depozitare : Frunzele uscate trebuie folosite intregi si doar daca au culoare verde-oliv. Cele de culoare maro si-au pierdut deja aroma. Foile de dafin indian se pot utiliza si sfaramate, daca se doreste o aroma mai puternica. Daca se pastreaza la adapost de lumina, umezeala si aer pot rezista chiar doi ani. Origine : Dealurile din sudul muntilor Himalaya. Etimologie : Denumirea sanscrita ”tamalapattra” (care inseamna ”frunze intunecate la culoare”) nu pare a fi motivata. Calatorii greci au imprumutat acest nume in limba lor sub forma ”malabathron”. Acest nume a fost imprumutat de romani ca ”malabathrum” sau ”malobathrum”.
Limbile vorbite in India au denumit dafinul indian dupa termenul sanscrit: ”tamal patra” in marathi. In hindi este numit ”tejpatta”, adica ”frunza iute”.
Denumirile europene asociaza de obicei termenul ”dafin” epitetului geografic ”indian”: ”Indian Bay Leaf ” in engleza, ”Laurier des Indes in franceza” si ”Indisches Lorbeerblatt” in germana.
Alte denumiri fac legatura cu scortisoara, ale carei frunze sunt asemanatoare si cu denumirea latina. Italienii si spaniolii denumesc dafinul indian „scortisoara tamala“.
Utilizari culinare : Frunzele de dafin indian provin dintr-un arbore inrudit cu scortisoara si sunt foarte populare in nordul Indiei; din pacate, sunt aproape necunoscute in restul lumii.
Dafinul indian a fost cunoscut de romani sub denumirea de ”malabathrum” si utilizat in parfumerie si bucatarie. Condimentul a fost folosit pana in secolul al XVI-lea, dar a cazut si el victima multitudinii de mirodenii aparute pe piata dupa marile descoperiri geografice si a fost, in cele din urma, uitat. Astazi este folosit aproape exclusiv in bucataria din nordul Indiei, mai ales in faimoasa moghul, care a fost dezvoltata la curtea imperiala in Delhi si Agra. Bucataria moghul contine elemente arabe si persane si are o complexitate deosebita.
Dafinul indian este un ingredient ce intra in compozitia amestecului de condimente ”garam masala”.
Dafinul mediteranean este oarecum asemanator, numai ca gustul sau este mai slab. Un inlocuitor mai bun pentru dafinul indian sunt frunzele de scortisoara, cardamom sau boldo.