Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Statul taie facilităţile pentru tineri


Tinerii întreprinzători nu vor beneficia de neimpozitarea profitului şi salariilor, aşa cum prevedea vechiul proiect privind acordarea de facilităţi pentru microîntreprinderi noi, Ministerul Economiei elaborând alt act normativ care include însă un ajutor de stat de până la 20% pentru investiţii.
Noua variantă a proiectului cuprinde doar şapte tipuri de facilităţi care vor fi acordate întreprinzătorilor debutanţi, faţă de zece în forma publicată de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în luna februarie, cea mai notabilă modificare fiind eliminarea scutirii de la plata impozitului pe profit pe durata în care societatea are calitatea de firmă starter şi în mod excepţional pentru o perioadă de încă doi ani calendaristici, după expirarea acestei perioade.
De asemenea, a fost eliminată prevederea prin care se acorda scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru cinci salariaţi, angajaţi pe durată nedeterminată, pentru un venit impozabil nominal echivalent cu 500 de euro. Se va acorda o scutire de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de patru salariaţi, angajaţi pe durată nedeterminată.
„Această perioadă constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea şi calculul drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se utilizează venitul brut realizat lunar, la care asiguratul datorează contribuţia individuală de asigurări sociale“, se menţionează în proiectul de ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Economiei. În vechea formă, angajatorul era scutit de la plata CAS pentru veniturile aferente timpului lucrat de cinci salariaţi, angajaţi pe durată nedeterminată.

Ajutor de maximum 10.000 de euro
În schimb, în proiect este prevăzută acordarea unui ajutor de stat în cuantum de cel mult 20% din valoarea proiectului pentru implementarea căruia a fost întocmit un plan de afaceri agreat de o entitate finanţatoare (bancă, instituţie financiară nebancară, fond de garantare), dar nu mai mult de 10.000 de euro.
„Începând cu anul 2011, prin legea bugetului de stat, se vor aloca, în fiecare an, la dispoziţia Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, fondurile necesare pentru finanţarea programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START instituie o schemă transparentă de ajutor de minimis. Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul acestui program se va face cu respectarea criteriilor prevăzute de normele comunitare şi de legislaţia naţională pentru ajutorul de minimis“, se arată în proiect.

Când pierzi calitatea de microîntreprindere?
Altă modificare se referă la una dintre condiţiile în care se pierde calitatea de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant. Această calitate se pierde la data de 1 a lunii următoare celei în care cifra de afaceri pe anul în curs a microîntreprinderii aparţinând întreprinzătorului debutant a atins echivalentul în lei al sumei de 500.000 de euro, faţă de 200.000 de euro în vechea variantă. În ceea ce priveşte obligaţiile întreprinzătorilor, aceştia trebuie să reinvestească integral profitul realizat în anul fiscal precedent şi totodată să capitalizeze profitul astfel încât, la data de 31 decembrie a anului în care se împlinesc trei ani de la data înregistrării, capitalul social al societăţii să atingă echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro. În proiectul din februarie capitalul social trebuia să atingă cel puţin 5.000 de euro.