"Rusinea" de a crede in Dumnezeu Options

[Diana.]

Am observat in ultima perioada un lucru foarte inetersant. Oamenii incep sa fereasca de a spune ca ei chiar cred in Dumnezeu. Nu mica mi-a fost mirarea sa aud discutii gen" Nu spune ca ai fost la biserica, ca o sa rida astia de tine", de parca mersul la biserica ar fi rusinea-rusinilor...
Nu e rusine sa bei pina cazi lat, nu e rusine sa spui ca este homosexual- nu se va lega nimeni de tine de friuca sa ni para ca e "inchis la minte", nu e rusine sa faci sex cu tot blocul, cartierul, samd, nu e rusine sa iti injuri parintii, unii considera asta chiar "cool", insa daca spui ca da, crezi in Dumnezeu, o parte a lumii care traieste doar pentru a fi considerata uber-cool- am vazut ca e la moda expresia asta- esti considerat inapoiat, cazut in cap, un om slab care se lasa manipulat de Biserica.
Nu stiu daca sa rid de cei care au asemenea conceptii, mai ales ca ele sint in majoritate victimele tuturor reclamelor posibile si imposibile , ale "trendurilor" si mofturilor de tip adolescentin sau sa ii pling pentru ca in epoca in care ne batem cu pumnul in piept pentru "libertatile noastre" si "pentru democratie in toate formele ei", nu putem accepta si tolera fara sa privim de sus, cu un ochi critic si un aer superior, pe cei care cred in existenta Lui Dumnezeu.
Voi ce parere aveti despre aceasta stare de fapt?

[Diana.]

Si cine hotaraste, City, care principii sint "invechite" si pe baza a ce experienta si calificare?! (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)
Poate ca nu ar trebui sa uitam ca si "obiceiurile" lor au o radacina. Intr-un mod sau altul "obiceiurile" lor sint tot... "imprumutate"- ca sa nu spun dictate de catre altii. (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)
Asa-zisele "trenduri" sint create tot de catre alti membri ai societatii, tot de catre cei mai "batrini" ca ei, indiferent ca aici vorbim despre idolii adolecescentilor, de mass-media, de marii jucatori din publcitate.
Daca un "idol" dintr-acestia "facuti peste noapte", produs al unei agentii puternice de PR si al unor interese banesti (sa nu ne amagim ca cineva promoveaza un X-ulescu doar pentru ca e vorba de o persoana foarte talentata daca nu iese si purcoiul de bani aferent!), isi va pune o pereche de chiloti pe cap, pe post de tichie de margaritar, milioane de adolescenti rebeli fara o cauza bine definita, va face acelasi lucru pentru ca e "über-cool". (IMG:style_emoticons/default/omg.gif)
Si cineva se va imbogati de pe urma acestui fapt...
Nimeni nu e invatat sa isi foloseasca propria minte si propriile simtaminte, toti sint "purtati" spre a deveni o turma fara creiere si fara personalitate, o turma dornica sa cumpere tot si.. cam atit!

Riscul de a fi "marginalizat" de o gasca de netoti e infim raportat la cit are de pierdut o persoana daca alege calea gloatei in loc de cea personala.
In epoca glorioasa a comunismului, faptul de a fi religios era considerat un arhaism, a venit apoi societatea "democrata, liber-schimbista, democrata si mai catolica decit Papa" in care credinta nu este importanta pentru ca NU PRODUCE BANI. (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

Ma intreb daca toate aceste rezultate, logice de altfel, nu sint, de fapt, raspunsul societatii (de consum aflate sub imperiul globalizarii) dat unei dogme care nu pune accent pe partea materiala si pe bunurile consumabile (cu care sintem indoctrinati) , ci pe spiritualitate, adica fix pe opusul a ce ni se spune ca am avea nevoie.

Totusi, de la lipsa de interes pina la catalogare, intoleranta si excluderea cu care e privita si apoi marginalizata credinta in Dumnezeu, e o cale foarte lunga.