"Rusinea" de a crede in Dumnezeu Options

[Diana.]

Am observat in ultima perioada un lucru foarte inetersant. Oamenii incep sa fereasca de a spune ca ei chiar cred in Dumnezeu. Nu mica mi-a fost mirarea sa aud discutii gen" Nu spune ca ai fost la biserica, ca o sa rida astia de tine", de parca mersul la biserica ar fi rusinea-rusinilor...
Nu e rusine sa bei pina cazi lat, nu e rusine sa spui ca este homosexual- nu se va lega nimeni de tine de friuca sa ni para ca e "inchis la minte", nu e rusine sa faci sex cu tot blocul, cartierul, samd, nu e rusine sa iti injuri parintii, unii considera asta chiar "cool", insa daca spui ca da, crezi in Dumnezeu, o parte a lumii care traieste doar pentru a fi considerata uber-cool- am vazut ca e la moda expresia asta- esti considerat inapoiat, cazut in cap, un om slab care se lasa manipulat de Biserica.
Nu stiu daca sa rid de cei care au asemenea conceptii, mai ales ca ele sint in majoritate victimele tuturor reclamelor posibile si imposibile , ale "trendurilor" si mofturilor de tip adolescentin sau sa ii pling pentru ca in epoca in care ne batem cu pumnul in piept pentru "libertatile noastre" si "pentru democratie in toate formele ei", nu putem accepta si tolera fara sa privim de sus, cu un ochi critic si un aer superior, pe cei care cred in existenta Lui Dumnezeu.
Voi ce parere aveti despre aceasta stare de fapt?

[albinuza]

Ceea ce e tot un fel de slabiciune din punctul meu de vedere. Adica de ce nu poti sa faci in asa fel incat sa fii acceptat asa cum esti, si lasi capul jos in momentul in care se rade de tine pentru ca mergi la biserica?