Stiri din economie, Stiri economice. Noutati din sectorul economic Options

[Diana.]

Impozitul minim a distrus firmele
Introducerea impozitului minim a adus pierderi de 100 de milioane de lei la bugetul de stat, prin generarea a 56.000 de şomeri, în urma închiderii a 26.000 de firme cu activitate, conform calculelor Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Potrivit unei evaluări a Comisiei Naţionale de Prognoză pe care ne-a prezentat-o Ministerul Finanţelor acum câteva zile, din cele 112.000 de firme care şi-au suspendat activitatea până în luna septembrie, 26.000 aveau activitate, iar restul nu mai erau active. 56.000 de salariaţi din cele 26.000 de firme şi-au pierdut locul de muncă“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Florea Pârvu, Vicepreşedintele CNIPMMR.
Potrivit calculelor realizate de acesta, s-a înregistrat o pierdere de 300 de milioane de lei în urma închiderii acestor firme din neîncasarea impozitelor la bugetul de stat. „Ministerul Finanţelor ne-a anunţat că impozitul minim a adus la buget venituri de 200 de milioane de lei. Deci, statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“, a precizat Pârvu.
Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a menţionat că de la începutul anului peste 168.000 de firme şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim. „Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie - septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, peste 168.000 de IMM şi-au suspendat activitatea din cauza crizei financiare, dar şi a impozitului minim“, a declarat Nicolescu.

Situaţia IMM s-a înrăutăţit
Potrivit unui studiu realizat de Consiliu, situaţia IMM în primul semestru este foarte nesatisfăcătoare.
„Indicele intreprenorial pe semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, indică o evoluţie foarte nesatisfăcătoare a mediului de afaceri şi a sectorului de IMM-uri. Niciodată de când realizăm aceste evaluări nu am mai înregistrat o aşa înrăutăţire. Peste 53% din firmele româneşti au înregistrat o scădere a afacerilor. Dacă economia Europei se redresează, noi suntem tot pe tobogan, iar acest lucru se întâmplă din cauza imobilismului guvernului care nu a implementat măsurile anticriză propuse de întreprinzători de la începutul anului. Din cele 27 de măsuri propuse, doar trei s-au implementat, pe când în Franţa s-au propus 38 şi s-au implementat 41“, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Desfiinţarea Ministerului pentru IMM este o greşeală gravă
În acest context, reprezentanţii CNIPMMR consideră inoportună desfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, din cadrul cabinetului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Potrivit propunerii lui Croitoru, Ministerul IMM-urilor a fost inclus în cadrul Ministerului Economiei.
„Domeniul IMM-urilor are o importanţă foarte mare şi este cel mai afectat de efectele crizei financiare şi economice. Prin desfiinţarea ministerului nu se va rezolva problema miilor de firme care s-au închis în primele nouă luni ale anului, ci printr-un minister puternic, cu resurse mai multe. Este o greşeală strategică şi am trimis o scrisoare domnului Croitoru şi partidelor politice pentru rezolvarea acestei situaţii“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Pe de altă parte, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii patronatelor se vor întâlni mâine cu delegaţia FMI, care se află în România pentru a doua evaluare a acordului stand-by, căreia îi va cere, printre altele, eliminarea impozitului minim, menţinerea actualului nivel al fiscalităţii şi direcţionarea banilor din împrumut spre investiţii şi nu spre salariile bugetarilor.
Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-septembrie 2009, la nivelul întregii ţări, 112.893 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, dizolvările voluntare au crescut cu 472%, iar radierile voluntare, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 173%.

„Statul a pierdut, de fapt, 100 de milioane de lei prin introducerea acestui impozit. Impozitul este nefast pentru mediul economic şi credem că trebuie eliminat, şi, chiar dacă va fi înlocuit cu impozitul forfetar, nu se va îndrepta situaţia. Impozitul forfetar va crea şi mai mare evaziune fiscală“.
Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR

[Diana.]

Painea, legumele si uleiul au dus inflatia la maximul ultimilor doi ani
Inflatia anuala a urcat la 7,77% din cauza scumpirii semnificative a painii, legumelor, uleiului, oualor, biletelor CFR si a combustibililor, potrivit Institutului National de Statistica. Este cea mai mare din ultimii doi ani.
Din august 2008, Romania nu a mai avut o inflatie atat de mare. Practic de atunci Banca Nationala a Romaniei duce o lupta permanenta cu acest indice.
Iata ca datele din luna septembrie dau acum totul peste cap. Nici Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania nu a estimat o crestere atat de mare in privinta ratei lunare sau anuale a inflatiei.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, anunta inca de acum doua luni ca preturile vor creste cu aproximativ 8 % anul acesta. Ni se trage in primul rand de la majorarea Taxei pe Valoare Adaugata, dar si de la inundatiile care au distrus recoltele.

Topul scumpirilor la produse si servicii
Alimentele s-au scumpit cu 3,87% in primele noua luni din an, produsele nealimentare cu 8,44%, iar tarifele serviciilor au avansat cu 5,47%.
Painea, produsele de franzelarie si specialitati au avut un salt de pret de 1,02%.
Legumele si conservele de legume au suportat majorari de 3,67%. Si mai scump este uleiul (crestere de 3,95%). Dar si branza (1,24%) sau ouale (5,89%).

Pe segmentul servicii, modificari mai importante ale preturilor au avut loc la preturile pentru apa, canal si salubritate (1,89%), dar si pentru transportul urban (1,19%) si cel prin CFR (2,93%). In categoria marfurilor nealimentare au avut loc putine modificari de preturi semnificative, respectiv numai la carti, ziare, reviste (1,15%) si combustibili (1,39%).

Ce este inflatia?
Intr-o economie de piata, preturile bunurilor si serviciilor se pot modifica oricand. Unele cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflatie atunci cand se inregistreaza o crestere generalizata a preturilor bunurilor si serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. In consecinta, avem inflatie atunci cand cu un leu se poate cumpara mai putin luna aceasta decat puteam sa achizitionam luna trecuta.

Cum se calculeaza inflatia?
In mare, sunt luate in considerare toate bunurile si serviciile care intra in consumul gospodariilor populatiei, inclusiv:
* articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
* bunuri de folosinta indelungata (de exemplu, imbracamintea, calculatoarele personale si masinile de spalat);
* serviciile (cum ar fi coaforul, asigurarile si inchirierea de locuinte).

Toate aceste bunuri si servicii consumate in gospodariile populatiei pe parcursul anului sunt ca un „cos” de produse. Fiecare produs din acest cos are un pret care poate varia in timp. Rata anuala a inflatiei este data de pretul cosului integral intr-o anumita luna comparat cu pretul acestuia in aceeasi luna a anului precedent.