Cersetoria la romani: mina-ntinsa ca stare nationala de spirit, De ce am ajuns in halul asta Options

[Diana.]

Deschid acest topic deoarece am observat ca din ce in ce se inmultesc pe zi ce trece cei care asteapta "ajutoare": de la stat, de la alti oameni, din strainatate. Nu ma refer la cersitul ca fenomen social (parinti care isi trimit copiii la cersit sau la cersetorii "de meserie") ci la cersetoria de bani.
Nu o data mi s-a intimplat sa aud de cazuri de oameni care solicitau ajutoare - dar, retineti! - numai in bani sau obiecte noi.
Cele folosite sau folosite putin nu erau bune, desi "nevoiasii" spuneau ca <<nu au de nici unele>>...
Sau << L-am votat pe cutare , ca ne-a promis ca ne da case de la stat>>
<<Statul nu mi-a dat destul, lu` x I-a dat mai multe>> (sindromul "capra veciunului e mai grasa).
Pe de alta parte exista si reversul medaliei: Imi aduc aminte de o calamitate din Ardeal.
I-a intrebat proteveul pe oamenii cu adevarat sinistrati (casele erau toate la pamint! ) daca au nevoie de ceva ai oamenii aceia, desi era clar ca ramasesera fara nimic, au raspuns : "Noi sintem oameni gospodari si muncitori, nu avem nevoie sa cersim, muncim si le facem si mai frumoase ca inainte!"

Nu inteleg de ce am ajuns o natie care sta cu mina intinsa!
Ce parere aveti de aceasta stare de fapt?

[Diana.]

No, durerea ta de inima nu a avut nici o legatura cu tigancusa- fii sigura ca nu ai fost singura victima.
Preotii de la Madona Dudu ii iau la trei-pazeste si ii dau afara. Am patit-o si eu tot cu o tigancusa postata fix linga icoana facatoare de minuni a Maicii Preciste. Nu i-am dat. Trebuie sa facem milostonie, insa ma indoiesc ca Lui Doamne-Doamne ii plac puturosii... (IMG:style_emoticons/default/nusepoate.gif)