Ce spune reclama si care-i adevarul, Scuza un marketing bun minciuna? Options

[kalua]

Cateva exemple:
Actimel produsa de Danone
(IMG:http://www.actimel.ru/img/actimel_varieties_visu6.jpg)

Reclama ne spune ca acest produs contine culturi de iaurt "Defensis", care ne activeaza sistemul imunitar. Daca-l bem in fiecare zi.
Adevarul: orice iaurt normal, care costa de patru ori mai putin, contine bacterii care ne fac bine daca-l mancam zilnic (acelasi efect il au si kefirul sau varza murata). In plus Actimel contine 10-12% zahar!

Fitness Fruits produs de Nestlé
(IMG:http://ernaehrungsstudio.nestle.de/NR/rdonlyres/78A0A54B-ABB0-4893-A5EC-1AB2DC043FBD/0/produkte_adult_fitnessfruit.jpg)

Reclama ne garanteaza ca 30% din cereale sunt integrale, iar tot ce-i integral este sanatos si bun pentru un corp frumos. O fi, numai ca 30% e cam putin pentru a putea face corpului nostru un bine. Produsul contine 35,3% zahar! (IMG:style_emoticons/default/ohmy.gif) Ceea ce ne ingrasa mai degraba.

Kinder-Riegel produs de Ferrero
(IMG:http://picture.yatego.com/images/46c067407f5667.1/d5_1_b.jpg)

Reclama ne spune ca aceste batoane contin ce-i mai bun din lapte. Adevarul: batoanele au vazut doar lapte praf, pe langa zahar, un fel de grasime extrasa din unt, emulgatori si arome sintetice. Contine mai multa grasime decat o ciocolata cu lapte. Reclama ne mai abureste ca batoanele astea sunt o portie in plus de lapte. Un copil ar trebui sa manance 13 batoane ca sa ajunga la necesarul de calciu de zi, ceea ce e comparabil cu 48 bucati de zahar cubic plus jumatate de pachet de unt.

[Diana.]

Cu mezelurile la analize. Ce mâncăm, de fapt
Deşi conform etichetei carnea este ingredientul principal al multor preparate, la analizele de laborator reiese că au cel mult resturi de ţesut muscular.
Când cumpărați mezeluri, citiți eticheta. Cele de calitate au un procent mare de carne, mai puține grăsimi, nu conțin carne dezosată mecanic și nici nitriți. Fiecare ingredient cu sodiu conține, de fapt, sare
În urma analizelor de laborator a 5.600 de kg a rezultat că 43% nu se încadrau în prevederile legale în vigoare privind compoziţia, arată un control realizat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).
"Preparatele din carne reprezintă produsele cu ponderea cea mai mare a reclamaţiilor consumatorilor de pe piaţa produselor alimentare", a declarat Constantin Cerbulescu, preşedintele ANPC.
Neregulile depistate s-au lăsat cu 110 amenzi, în valoare de 437.500 de lei.

Crenvurşti de curcan cu 60% carne porc şi 15 % curcan
Produse ca parizer, crenvurşti, salam de vară aveau un conţinut de proteine mai mic de 2% faţă de prevederile legale, semn că nuprea s-a folosit carne. Un parizer de curcan conţinea de fapt emulsie de şorici şi slănină de porc, iar un crenvurşti de curcan avea 60% carne porc şi 15 % curcan.
Conform lui Gheorghe Mencinicopschi sunt patru metode de măsluire a cărnii: înlocuirea cărnii de calitate superioară cu carne dezosată mecanic (oasele şi resturile de pe oase), utilizarea de aditivi care maschează folosirea cărnii alterate sau lipsa acesteia, înlocuirea unor componente valoroase cu altele inferioare (şorici, grăsime, tendoane, urechi, stomac).

Falsificare prin înlocuirea cărnii de porc cu măgar şi cal
O a patra medodă este substituirea cărnii unui animal cu cea provenind de la alte animale. "De exemplu, carnea de porc amestecată cu carne de măgar, nutrie, cal sau chiar carne de la specii necomestibile", precizează profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
Acest gen de produse au un conţinut ridicat hidroxiprolina. Acest aminoacid împreună cu purinele şi unii aditivi pot declanşa crize de gută. Cei care au boli hepato-renale, cardiovasculare, cerebrovasculare, suferinzii de cancer pot ajunge la complicaţii grave de la astfel de preparate.

METODE VEGETALE
Atenţie la "carnea" cu soia, apă şi aditivi
Înlocuirea proteinei din carne cu proteină vegetală, de exemplu din soia, sau prin adaos de ingrediente şi/sau aditivi, apă, amidon, polifosfaţi, sare, azotaţi/azotiţi este întâlnită frecvent la produsele: crude (carne tocată, pastă de mici, cârnaţi proaspeţi), pasteurizate (rulade, muşchi, costiţă), afumate (cârnaţi, slănină, costiţă), pasteurizate şi afumate la cald (crenvurşti, parizer, salamuri, cârnaţi).
Pentru a evita alimentele măsluite, comisarii ANPC îi sfătuiesc pe consumatori: să evite produsele lipicioase, să refuze produsele fără data durabilităţii minimale, să fie atenţi la aspectul exterior şi interior al produsului şi să păstreze bonul necesar unei sesizări.
"Preparatele din carne sunt produsele cu ponderea cea mai mare în reclamaţiile consumatorilor.“
C-tin Cerbulescu, preşedinte ANPC