Ce spune reclama si care-i adevarul, Scuza un marketing bun minciuna? Options

[kalua]

Cateva exemple:
Actimel produsa de Danone
(IMG:http://www.actimel.ru/img/actimel_varieties_visu6.jpg)

Reclama ne spune ca acest produs contine culturi de iaurt "Defensis", care ne activeaza sistemul imunitar. Daca-l bem in fiecare zi.
Adevarul: orice iaurt normal, care costa de patru ori mai putin, contine bacterii care ne fac bine daca-l mancam zilnic (acelasi efect il au si kefirul sau varza murata). In plus Actimel contine 10-12% zahar!

Fitness Fruits produs de Nestlé
(IMG:http://ernaehrungsstudio.nestle.de/NR/rdonlyres/78A0A54B-ABB0-4893-A5EC-1AB2DC043FBD/0/produkte_adult_fitnessfruit.jpg)

Reclama ne garanteaza ca 30% din cereale sunt integrale, iar tot ce-i integral este sanatos si bun pentru un corp frumos. O fi, numai ca 30% e cam putin pentru a putea face corpului nostru un bine. Produsul contine 35,3% zahar! (IMG:style_emoticons/default/ohmy.gif) Ceea ce ne ingrasa mai degraba.

Kinder-Riegel produs de Ferrero
(IMG:http://picture.yatego.com/images/46c067407f5667.1/d5_1_b.jpg)

Reclama ne spune ca aceste batoane contin ce-i mai bun din lapte. Adevarul: batoanele au vazut doar lapte praf, pe langa zahar, un fel de grasime extrasa din unt, emulgatori si arome sintetice. Contine mai multa grasime decat o ciocolata cu lapte. Reclama ne mai abureste ca batoanele astea sunt o portie in plus de lapte. Un copil ar trebui sa manance 13 batoane ca sa ajunga la necesarul de calciu de zi, ceea ce e comparabil cu 48 bucati de zahar cubic plus jumatate de pachet de unt.

[Diana.]

Carnea injectată, cel mai bine păstrat secret din industrie. Câtă pastramă dopată cu seringa mâncăm fără să ştim
Mulţi evită salamurile, ca să scape de E-uri, dar în produsele premium apa, sarea şi polifosfaţii sunt introduşi pe scară largă prin tehnica numită "injectare". După dopajul cu acul şi seringa, carnea rezistă în galantare şi trei săptămâni.
Muşchiul injectat arată apetisant. Apa, sarea şi coloranţii chimici nu se văd.
Informaţiile despre carnea injectată sunt încă vagi şi puţin vehiculate în România. Un scandal mare a izbucnit în Marea Britanie în urmă cu patru ani, când marile lanţuri de supermarket-uri au fost obligate să precizeze sortimentele care erau injectate. La noi, declicul n-a sosit, fiecare român îngurgitând anual 10 kg de semipreparate, în medie, fără să aibă în vedere câtă carne este "dopată" cu seringa.
Acele cu apă, sare şi polifosfaţi

Injectarea cărnii în România e practicată pe scară largă, devenind uzuală. Cei care nu o fac au transformat subiectul în marketing, precizând pe ambalaje că marfa lor nu e injectată, dar cazurile sunt rarisime. În şcolile de profil alimentar, elevii învaţă tehnicile injectării ca lecţie obligatorie.
Pastrama şi muşchiul sunt roz, suculente şi proaspete în galantar. Explicaţia e simplă: sunt injectate cu apă, sare şi conservanţi pentru un aspect cât mai lucios şi pentru a-şi păstra culoarea chiar şi-o lună.
"Practic cumpărăm numai jumătate din cantitatea de carne pe care o plătim, restul e substanţa cu care a fost injectată: apă, sare, coloranţi chimici", explică dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetari Alimentare din Bucureşti.
Fie că e vorba de bacon, pastramă, pulpe de pui, piept dezosat sau carne macră de porc ori vită, odată ce e industrializată, trece prin procesul de injectare.
La fabricile de procesare a cărnii, se injectează mai ales costiţa şi pulpa. Bucăţile de carne sunt trecute printr-o maşinărie cu zeci de ace prin care curge melanjul chimic sărat.
"Rolul injectării este pentru a matura carnea cât mai repede, în 24 de ore ea să fie gata, bună pentru preparate sau ca materie primă pentru comerţ", explică într-un filmuleţ postat pe Youtube, maistrul instructor Sabou Gheorghe, de la Colegiul Tehnic Transilvania.

Injectarea conservă preparatul dar bagă chimicale în organism
Considerate produse "premium", pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă. Vidarea maschează faptul că produsul e de fapt umplut cu apă.
"Denumirea tehnică este de saramură. În realitate nu este vorba numai de apă cu sare. Avem apă, avem sare, apoi polifosfaţi, caragenan, coloranţi, de obicei roşu carmin, şi nitriţi", explică dr. Mencinicopschi.
Polifosfaţii şi caragenanul reţin apa în carne, o fac asftel să crească în greutate. Nitriţii sunt coloranţi indirecţi care au rol de conservare. Ei fixează mioglobina şi păstrează culoarea cărămizie a cărnii o perioadă mult mai mare de timp.
"Carnea obişnuită, neinjectată, îşi păstrează culoarea două-trei zile. Cea injectată rezistă şi arată proaspăt şi trei săptămâni, chiar mai mult", mai spune specialistul în nutriţie. Roşul carmin este extras dintr-o insectă, iar în timpul procesului tehnologic se foloseşte aluminiu, substanţă care, într-un aport crescut în organism, favorizează apariţia Bolii Alzheimer.

Mâncăm kilograme de sare fără să ştim
Statistic, românii consumă anual aproape 10 de kilograme de mezeluri şi nu se uită ce pun în farfurie. Nu citesc etichetele care, conform legislaţiei, avertizează că sunt pline de săruri.

"Mezelurile şi sănătatea nu au nimic în comun. Copiii nu ar trebui să le consume deloc", spune Gheorghe Mencinicopschi. Specialistul adaugă: "Problema cu carnea din comerţ nu este numai că practic cumpărăm doar jumătate carne şi restul apă şi substanţe, dar aducem organismului sare din surse pe care nu le ştim. În România în loc să se consume 5-6 grame de sare zilnic, oamenii au un aport care ajunge la 14–15 grame, chiar 20 pe zi. Este vorba exact de această sare ascunsă prin injectarea cărnii. Nitriţii şi polifosfaţii sunt de fapt sodiu, astfel că atunci când consumăm carne din comerţ avem un aport foarte mare de sodiu, care este contraindicat. E contraindicat pe de o parte celor cu boli hepato-renale sau cardiacilor. Polifosfaţii din saramura cu care se injectează carnea dezechilibrează balanţa fosfor–calciu din organism, calciul nu se mai fixează în oase, apar probleme de fragilitate osoasă până la osteorporoză".