Relatie toxica sau iubire?, Sentimente, jigniri, plansete, vacante...un amestec! Options

[CorinaCori]

Dragilor, incerc sa fiu scurta in relatarea mea! M-am gandit sa va scriu voua, in speranta ca sunteti obiectivi si ma veti ajuta cu un sfat sincer si direct! Sunt implicata intr-o relatie de 2 ani si 2 luni. A fost totul perfect in primele 3 luni de relatie, dupa care a urmat calvarul. Am inceput sa ne certam din orice, sa ne reprosam etc, el ajungand chiar la jigniri si imbranceli. E un tip autoritar si vrea el sa conduca tot: si casa, si relatie, si pe mine si tot. Am plecat de multe ori cu hainele, m-am intors de atatea ori, am plans cat altii in 10 ani, pana am ajuns sa ma jigneasca, sa arunce cu vorbe care dor, sa ma dea afara din casa etc. Cu toate astea, eu inca sunt la el si am tras de relatia asta cat am putut eu in speranta ca lucrurile se vor remedia. Mentionez ca sunt o tipa extrem de sensibila, nu cu prea multe relatii la activ si poate se vede lipsa asta de experienta. Familia lui este ideala, cu mama lui vorbesc des la telefon, ma plac mult parintii lui, desi stiu de discutiile noastre pentru ca el a plecat intr-o zi la ei in afara Bucurestiului si m-a lasat ca pe ultima acasa (asa au aflat ai lui de certuri). Nu stiu cata relevanta are, dar el are multi bani (se fereste si acum de mine referitor la cati bani are, desi nu mi se pare normal), a luat-o de jos, insa ai lui au ramas niste oameni modesti si de omenie, cu valori si principii. Din pacate, am mereu senzatia ca pe el banii l-au schimbat: a devenit extrem de nervos, irascibil, autoritar la extrem, cu ochii dupa altele. Am ajuns in situatia in care nu mai stiu cum sa ma mai port sa nu ne mai certam. Cineva imi spunea ca ori il accept asa cum e, ori plec, ca el niciodata nu se va schimba. Va rog, poate ma ajutati cu un sfat! Va multumesc!

[Diana.]

Nu. Nu esti tu vinovata, nu ai fost si nici nu o sa fii vreodata. Nu dezvolta sindromul Stockholm! Pur si simplu, daca o iei ca la carte, ce face domnul tau este abuz emotional. Daca nu te poate "incaleca" altfel, o face in acest mod. Nu stiu daca i se trage de undeva acest tip de comportament, pentru ca de obicei este dobondit si "crescut" din perioada adolescentei, probabil din familie, Nu credeam in lucrurile astea pina cind nu am inteles ca da, psihologii au dreptate. Ne alegem parteneri ca parintele de sex opus si ne comportam in relatiile noastre ca parintii de acelasi sex.
Nu ii cauta scuze, iti faci tie rau. Nu e doar dragoste, e o dependenta emotionala de care sufar si eu si alte zeci, poate sute de milioanede femei. Nu crede cind iti spune ca tu esti de vina pentru tot! Nu e bine! Iar asta pe termen lung o sa iti scada stima de sine - deja ai inceput sa iti pui intrebari, ceea ce nu este deloc ok. EL e saturat? Ce sa spun...Tu nu?! Of, Doamne... omul asta are nevoie sa se simta superior? In general, nu doar in relatia cu tine?