Pentru cele carora le place sa scrie proza sau poezie Options

[Diana.]

http://www.elady.ro/articole/Povesti/

Unele dintre noi au un real talent la scris.
Cine stie, poate miine-poiimiine vom fi invitate la o lansare de carte. :estiok:
Nimic nu e imposibil !
Asa ca va invit sa va postati creatiile aici si sa ne lasati si pe noi sa ne bucuram de rodul imaginatiei voastre.

[Diana.]

Unei "domnisoare"
Hai, uita-te-n oglinda, vezi ce frumoasa esti,
Minciuna-ti in boticul cind mindra-ti rotunjesti...
Prostuta si credula, habar n-ai ce traiesti...
Lihnita esti de foame, atentie-ti doresti,
Zimbesti cu toata gura bacisul sa-l primesti.
Stergind o masa, doua, miscind din fundulet,
Toti stiu ce poama esti si care-i al tau pret...

Unei... "domnsioare" II

Prin hoteluri cu ora,
Prin sex in masini,
Te vinzi si iti cumperi
Barbatii straini.
Sperind in iubire
Te-avinti in noroi,
Te scalzi doar in zoaie,
Te-afunzi in gunoi.
Si-clipa aceasta,
Mi-i mila de tine,
Ce-ti spun eu acum,
Sa nu uiti vreodata,
Esti sexul din drum,
Dar esti doar o roata,
Masina-i complexa si nu-i esti de-ajuns
Ca tine-s mai multe
Si toate-s pe-ascuns.
Un nume-n agenda cu sute de fete,
Arac strimb in via cu sute de bete,
Nici numele tau prea bine nu-l stie,
Esti doar o "fata"; un nume de noapte,
Privire piezisa si strimba-ntr-o parte.
Si nu scoate limba, femeie prostuta,
Ai un singur folos: sa fii salteluta.

O piatra
O piatra aruncata intr-un lac
Motiv de fericire pentr-un prost,
Sprinceana ridicata de-un intelept posac,
Ce vede ca in lume nu mai exista rost.
O piatra care-ti creste sub ochii orb inchisi
O piatra dintr-un zid de sanatoriu trist
O piatra ca o luna colturoasa
Cu spatele la lume definitiv intoarsa.
Eu mi-s o piatra muta si neagra si prea dura
Nu stiu nici sa primesc, nici sa ofer caldura
O piatra fara viata si fara de temei
Doar piatra mi-s de moara... pentr-o poveste-n trei.
In trei ar spune unii ce cred minciuni cu sacul,
Ca mincinos a fost o viata-ntreaga dracul,
Lipsit de Dumnezeu si fara de rusine,
Te foloseste, proasto, habar n-ai cit de bine!
Si-asculta vorba simpla a unei roci batrine,
Tu nu esti de granit, curind o sa te sfarime,
In mii de bucatele si-n mii de aschii mici,
Si o sa-ti fie greu, sarmano,
Si capul sa-ti ridici.
Povestea pietrei mute nu-i loc s-o mai rostesc
Povestea pietrei mute e ceea ce traiesc.
Si-s ca o piatra rece, blocata-n nemiscare,
Povestea pietrei mute din zidul negru, mare
O piatra dintr-o mie de fire de nisipuri,
O piatra printre mii de alte chipuri.

Cutremur

Sint plina de cioburi, de vini si pacate
De ingeri cazuti, de vise desarte.
Mi-i inima rupta, cusuta cu sirma
Mi-s frinta de tot si tot ma sfarima.

Si-asa, bucatita, crapata si veche
M-alung dinspre lume, nu-mi caut pereche
In piept mi se zbate lipsit de putere
Un geamat adinc, de chin si durere.

Caci linistea-i dusa, plecata de mult
In mintea-mi sucita, tenebrele-ascult,
Gresit m-am nascut, gresit am ales
Si tot ce se-ntimpla-i lipsit de-nteles...

Nimic n-are noima si totu-i cutremur
Un vaiet prelung de rusini si desfriu,
O lume nebuna de curve si hoti,
O lume de prosti, de nebuni si netoti...

Dar eu nu-s a ei, nici ea nu-i a mea.
Nicicind n-am facut vreo parte din ea.
Straina-s si muta, cuprinsa de teama,
Privesc inspre hau si-l aud cum ma cheama.

Bordel
Mi-e sufletul gol, si strain, si prea trist,
Iar aerul greu si-mbicsit de duhoare
Inunda parsiv sceleratul, infamul bordel.
... E lumea mizera, nebuna, ce moare.

Tentatii de carne cu nume "femeie"
Barbati fara cap, purtatori de izmene,
Bezmetic curteaza pe ritmuri zalude.
Satana, scirbavnic, incepe sa zburde...

Nu-i loc de respect, bun-simt sau rusine
Instinctul e tot ce primeaza in sine.
Bolnavi de hormoni, animale la rut
Avand doar un gand, murdar si-acut.

Departe de toate-nghitita de tot,
Sa m-ascund sau sa fug... deja nu mai pot.
Astept doar un inger sa vina spre mine.
Sa ma ia in neant, sa scap de rusine.

*****
Eu nu mai stiu ce sint, cum sint sau de exist pe lume,
Pasii cei fara tinta-mi nimic nu mai exista sa-i indrume,
Ma pierd incet si sigur, fara de scop si nume
Prin vastele multimi,
De oameni-robotei, de oameni mici, haini...
Si lumea-nainteaza, in rau sau inspre bine;
Si viata mea, tacuta, trece pe linga mine...