CINE SUNT ! CINE SUNTEM !, jurnalul lui Mistaco Options

[invisible]

succes maestre (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)

[Mistaco]

(IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/magindesc.gif)
copilul era aşa cum şi-l dorise natura, avea clipe de bucurie dar şi de tristeţe, care poate uneori se manifesta sub impulsul simţămintelor lui, insa invatatura sa, era bazată doar pe ceea ce primea de la dascălii săi sau din ceea ce acumula singur, dar aceasta acumulare era totuşi mică în raport cu ceea ce îşi dorea el ! setea lui de cunoaştere nu i-a fost imbogăţită niciodată de către parinţi care ocupaţi cu viaţa cotidiană nu l-au avut prea mult în obiectiv !!! de ce ? foarte simplu !!! nu le creea probleme dar nici nu le cerea ajutorul ştiind că până la urmă va trebui să se descurce singur !!
toţi aşteptau de la el să fie bun chiar cel mai bun dintre cei doi fii ai familiei !! iar el ce putea face cind de mic a simţit ca nu se poate da bătut . întotdeauna s+a luptat fie să răzbească fie să-şi câştige drepturile pe care le merita dar pe care societatea uita să i le ofere . a ştiut mereu să spună că trebuie să meargă mai departe !
cotul către maturitate l-a depăşit repede şi tot la fel de repede a uitat că a fost copil !!! fizicul său plapind din copilarie l-a făcut să sufere atunci cînd colegii sau chiar prietenii râdeau de el !!!
de fapt suferea deja de personalitatea care ii "era călcată" în picioare de o reputatie şi o personalitate foarte puternică a tatălui său din cauza căreia suferea în tăcere, dar cu toate acestea era mândru de tatăl său precum numai el ştia că în adâncul sufletului său tată îi este ţelul şi chiar lumina care îi ghideaza paşii ! convins de acestea avea ferma convingere că mai are de luptat şi împotriva acestei "umbre", a personalitaţii tatălui şi să se afirme în societate ca fiind el..., cel care există..., cel care urmează... şi nu fiul tatălui...., copilul celui care.....!! îşi doerea ca lumea să-l aprecieze ca persoană independentă nu ca pe un copil apărat de umbra tatălui său, ca un copil ce stă sub fusta mamei ca sub o umbrelă !!!
simţea că numai eliberarea de sub acest "acoperiş", de care alţii ar fi profitat din plin, îi va aduce descătuşarea !!! nu ştia tânărul că această descătuşare frumoasă este dulce-amară !!!
şi zilele treceau .......... (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)