Relatia parinte-copii, Suntem prietenele copiilor nostri? Options

[cornelia69]

In ritmul nebun in care se desfasoara viata noastra cu greu reusim sa ne ascultam copiii, sa ii auzim cu adevarat. Zilele trec rapid, una dupa alta, fara ca noi sa percem mai mult decat inceputul si sfarsitul unei saptamani sau luni....
In tot acest timp copiii cresc si au nevoie de noi.
Mie imi este din ce in ce mai greu sa ma "imprietenesc" cu baietii mei, sa gasesc calea potrivita pentru a-i face sa-si deschida sufletelele catre mine.
Mi-ar place sa va aud parerile, chiar daca aveti sau nu copii, ceea ce ganditi, cum credeti ca e cel mai bine sa ajungem la prietenie cu fiii/fiicele noastre? Aici cred ca foarte mult pot ajuta cei tineri, care sa ne spuna "asa NU"  :)

[Papusha]

Am observat ca pe aici vorbiti mai mult despre copii vostri,as fi vrut sa pot face si eu asta dar deocamdata nu se poate....eu nu am copii inca cu toate ca unul se pregateste sa apara (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)
Voi vorbi despre relatia parinte-copii dar din alta perspectiva...eu fiind copilul.
Nu am avut niciodata o relatie stralucita cu parintii mei.
De ce? Pentru ca am un tata vitreg care mereu a convins-o pe mama sa faca numai ce isi doreste el...
Am inteles-o totusi,nu am invinuit-o nici macar pentru diferentele facute intre mine si fratele meu(el fiind copilul lor)!!!Totusi acest comportament mi-a schimbat radical viata,m-am maturizat mult prea devreme si am invatat sa ma descurc singura...Imi pare rau pentru acei parinti care nu stiu sau nu vor sa se apropie cat mai mult de copii lor,cu indiferenta sau violenta copilul se distanteaza si risca sa o apuce pe cai gresite...Mi-am jurat ca atunci cand voi avea un copil voi face tot ce imi sta in putinta sa simta ca il iubesc si ca este centrul universului meu...asa k dragi parinti si copii...apropiati-va de sufletul omului,oferiti dragoste,nu durere (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/kiss.gif)