Bibliotecile de la sate in impas, Haideti sa facem ceva! Options

[catalina77]

Dragele mele,

m-am hotarat sa scriu acest topic in urma unei vizite pe care mi-a facut-o o bibliotecara dintr-un sat din Prahova... (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/sad.gif)
Despre ce este vorba?
Doamna, sotie de preot, este bibliotecara la o scoala generala din Comuna Cornesti, Jud. Dambovita. Cred ca nu mai este cazul sa va spun ca lucreaza mai mult benevol (2 mil. salariu)...o face din dragoste de copii si carte...Carte care de fapt nu prea exista...din pacate...carte pe care M.E.N. ar trebui sa o cumpere dar nu o face...

Ei bine, marea rugaminte a acestei doamne si a mea este: daca aveti pe acasa carti pentru clasele 1-8 (poveshti, culegeri de matematica, gramatica, literatura romana si straina...ORICE pentru o scoala generala) nu ezitati sa ma contactati pe pm si nu numai...

Imi povestea cum vin copiii la biblioteca dupa carti si cum ea ridica din umeri...este pacat. Copiii sunt dornici sa citeasca dar NU AU CE...sunt saraci, amarati...de la tara...Putinele carti sunt vechi de zeci de ani, rupte...
Haideti sa incercam sa facem ceva va rog...

[laryysa]

imi cer scuze pentru copy-paste dar vreau sa va arat si voua ceva frumos (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/wub.gif)


Calu"



E o frumusete! O blana lunga, rosie, cu reflexe luminoase il imbraca ca o hlamida. Ochii mari, creionati te privesc jucausi, amestecand bucuria cu tandretea si intelepciunea. Cu mersul lui calculat, fara graba, cu intreaga lui atitudine plina de maretie, impune respect printre semenii lui. E Calu", cainele-mascota al scolii! Asa l-au botezat copiii printre care isi petrece timpul si pe care ii iubeste asa cum numai cainii pot iubi.
De dimineata vine la scoala impreuna cu ei. Uneori, ii asteapta culcat langa usa de la intrare (intrarea profesorilor, bineinteles). Se bucura mereu cand ii vede, mai ales ca multora le place sa-l mangaie. In timpul orelor intra prin clase, trece printre sirurile de banci cu un zambet larg in ochii aproape umani, parca vrand sa se convinga ca sunt acolo ei, copiii pe care-i iubeste. Obosit (sau poate curios) se culca langa catedra (sa-i poata cuprinde pe toti cu privirea) si inchide ochii ascultand. Sunt minunate poeziile lui Eminescu, este muzicala tabla inmultirii, iar compunerile celor mici (multe avandu-l ca personaj principal chiar pe el) sunt adevarate bucurii ale sufletului. Cand se termina orele, pleaca si el. Traverseaza cu atentie soseaua si merge frumos pe margine. Asa a invatat la scoala. In vacante, e mai greu. Stie ca ei, prietenii lui, trebuie sa se odihneasca, totusi trece din cand in cand sa vada daca nu s-au intors la scoala. Prima zi de scoala este insa o bucurie imensa. Printre copii si flori, ochii lui cuprind toata fericirea universului. Sunt din nou impreuna!



STANCU EUGENIA - com. Cornesti, jud. Dambovita,


later edit :
este un articol din Formula AS "Din lumea necuvantatoarelor "