Obsesia Noului, sau limita afectiva Options

[Dore]

Ne plictisim cu succes de orice, in fiecare zi, mai ales de partenerul de viata.
Brusc, ti se pare ca nu este cea mai buna alegere, ca poti avea altceva - fie si numai fiindca este altceva.

Noul ne obsedeaza - ne trezim in unele dimineti gandind "vreau altceva" sau "vreau ceva nou". Se spune ca majoritatea femeilor sunt mai statornice decat majoritatea barbatilor. Le limiteaza aceast dezinteres pentru diversitate, este el o bariera impotriva dezamagirilor la bax? Dam vina pe celalalt adesea, crezand ca ceva ce a facut sau nu a facut ne adanceste blazarea si/sau plictiseala. Aviditatea pentru nou este uneori privita ca o limitare a inteligentei emotionale, se presupune ca nu evoluam emotional suficient decat dupa atingerea unui anumit nivel de diversitate parteneriala. Insa cand o femeie actioneaza conform acestui principiu, tertii spectatori filosofeaza ca Napoleon.

Esti femeie, nu-ti place sa fii aliniata la "opinia sezonului" si nici nu dai explicatii nimanui pentru preferintele proprii.

Cu toate astea, de ce vrei ceva nou pe cealalta perna?

[angeldust]

Cu toate astea, de ce vrei ceva nou pe cealalta perna?

Pai....pe scurt...ca sa iti dovedesti ca poti! E acelasi mecanism ca si in psihologia barbatilor cred eu. Simti nevoia din cand in cand sa iti reconfirmi puterea de seductie. In plus suntem bombardate zilnic cu tot felu de informatii de genul "Meriti mai mult!" "Cere mai mult de la tine" "Nu fa compromisuri" si undeva in subconstient ti se imprima ideea ca sigur poti gasi ceva mai bun decat ce ai deja. Uneori chiar asa e, alteori ajungi sa dai proverbiala "pasare din mana" doar pentru un moft de moment.