![]() |
![]() |
![]()
Post
#1
|
|
Membru de Onoare ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() Group: Incurabil Posts: 1,263 Joined: 7-December 05 From: Timisoara Member No.: 15 ![]() |
Va pup si va imbratisez pe toate!
In ultima luna am trecut prin niste momente crunte dat fiind faptul ca tatal meu a fost suspect de cancer ,a trecut printr-o operatie saptamana aceasta (ii multumesc lui Dumnezeu ca a descurc bine) iar eu nu am mai stiut de unde sa ma adun... Vorbeam acum vreo trei ani cu un psiholog care imi spunea ca e bine sa fim pregatiti oricand pentru acel moment in care parintii vor disparea din viata noastra (urasc cuvantul "moarte").Eu personal nu am puterea aceasta.Nici nu stiu daca poate cineva sa fie pregatit pentru asta. Pentru mine familia e totul.Acasa am gasit intotdeauna intelegere si echilibru iar parintii mei sunt niste icoane vii. Am fost surprinsa sa vad cat de mult i-a legat pe mama si pe tata acest impas provocat de boala. Stau si ma intreb cat de puternici suntem in momente de genul acesta? |
|
|
![]() |
kalua |
![]()
Post
#2
|
Musafir ![]() |
Momente cumplite vor fi astea si nu pot nici sa ma gandesc ca vom trece cu toate prin asta. Nici eu nu-mi pot inchipui viata fara iubitii mei parinti.
Cred totusi ca as pregatita pentru clipa asta daca unul dintre ei ar trebui sa zaca luni sau ani de zile. Sa nu mai stie de ei, sa fie tinuti mai mult de aparate in viata. In cazul asta, probabil dupa cateva luni, cred ca le-as dori sa poata muri. (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/closedeyes.gif) Deci, sa ne bucuram de ei atat cat ii avem! |
|
|
![]() ![]() |
Lo-Fi Version | Time is now: 16th June 2025 - 04:06 PM |
|