Alb negru in culori, Jurnalul lui scorpio_girl Options

[fortelady]

voila!

[scorpio_girl]

Nu pot sa scriu...nu mai pot...nici nu stiu de ce am cerut jurnalul asta..mi-s moarte cuvintele...gandurile alearga inaintea lor..si nu pot scrie nu pot...Ionaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!.....ma simt in gura unui peste imens si in loc de iona strig numele meu...pe care si eu l-am uitat...de mult..de mult...
Nu pot sa scriu...pentru ca nu simt?pentru ca prea mult?pentru ca prea absurd si prea departe?pentru ca ce?si pentru cum?
Aberatii pe foi de varza...filosofii de gasca ..la asta ma pricep....Doare..ba nu.Nu doare nimic.Eu dor.si Atat.
am plecat si nu ma mai intorc?sau poate...sau da....life's a journey...am uitat biletul..acolo la tine pe sifonier..acolo langa ...da.dada..acolo...degeaba....expira curand...expira sau nu?
DA. C'est fini....et maintenant?maintenant...vezi de treaba ta papushe....hehe....
Nu pot sa scriu ca n-am stilou ca n-am cerneala ca n-am nimic nu pot sa scriu ca n-am foi albe toate sunt scrise si trebuie sa le sterg si n-am radiera si daca acopar cu alta si scriu peste?........Nu...asa nu merge..
Punctsidelacapat. Pai ce mama naibii unde va credeti doamnelor si domnilor?Asta nu e monolog de invinsi asta e despre mine despre care mine despre eu?
Aberez...si nu ma pot opri ..Doamne,,ce scorpie aberanta m-am facut si vaca imposibila cum a zis C. acum cateva zile dar eu i-am zis tu esti un bou ba si imposibil pe deasupra pentru ca eu sunt POSIBILA intelegi PO-SI-BI-LA!!!!!! enervant de posibila si ma scot din sarite pe mine insami..in-sami(ce cuvant ciudat daca il citesti pe silabe si pui accent pe in).........
UOOOOOOOOOOO.............ntzntzntz...fara ofuri...hai mai bine haide sa haidem cu totii si toate tontii si toantele...
HEy, Brainus....faceti cunostinta...el e Brainus -prietenul meu.Nu imaginar ca nu-s bolnava.Si ce daca nu il vedeti?E treaba voastra.eu il vad.Nu-l vedeti ca n-aveti ochi pentru el, d-aia......
Obosit.eu am. gata.azi ajunge.sau nu.sau da.ma mai gandesc.....

TIMP UCIS

Ingenunchiate in fata mea
stau durerile insiruite ca la poligon
si ma roaga sa le primesc inapoi
una peste alta, una peste alta...
Si eu le scuip cu lacrimi scapate prin dinti,
uitand de uitarea de a le fi fost mama,
uitand amintirea cand urlam nascandu-le
eu, nenascuta inca.
Privesc adanc, adanc pana in sangele cuvintelor,
pana la tine in sange.Si stau amintirile
picior peste picior si rad si rad
si totul se preface intr-un curcubeu de gloante.
Ma striga durerile mele, ma cheama
Cu disperarea unui colt de paine
uitat intr-un colt de timp, cu usile inchise.
Si plansul meu le rumega, le judeca
si le trimite in inchisoarea nepasarii.
insiruite-n fata mea stau durerile
cu fata la perete ca pentru executie,
ca pentru o ultima inchinaciune.
Inchideti usile ca intra solul acela in albastru!
Inchideti timpul ca uite, au venit trecuturile
Si mi-au deschis rana...
In fata mea stau ele asezate ca la sezatoare
crosetand lacrimi si spasme si ruperi de suflet..
in fata mea sta umbra mea tivita cu prezent continuu..
durerile mele stau ingenuchiate si din pamant doar pletele
imi flutura a neant si-a nefiinta...
Inchideti usile !!! Sa nu mai plece solul in albastru!
Inchideti usile ca si cum pe mine m-ati inchide.
Pe mine in mine intru vesnicie si intru durere.
Amin.