Autorizatii fabrici de var, De unde si cum se obtin? Options

[bubulina]

Chiar nu stiu unde trebuie plasat subiectul...

Pe scurt: intr-un sat de contruieste o fabrica de var. Asta se zice ca e ff poluanta bl bla. Stie cineva de unde se ppote gasi informatii cu privire la autorizatiile necesare pt deschiderea unei astfel de fabrici. Bla bla cum se face stiudul si cam cum s-ar putea "pune bete in roate" unui asemenea obiectiv.

Orice sugestie e binevenita!

[Diana.]

Bubulina, autorizatiile se obtin de la agentia de Protectia Mediului din raza careia va functiona fabrica.
Daca ai utilaje, trebuie sa ai si autorizatii de la ISCIR ca sint sigure.
Alte autorizatii: cele clasice.
Cel mai bine te informezi la Camera de Comert si Industrie- ei ar trebui sa stie cel mai bine.

[Ariana]

Trebuie sa te interesezi sa vezi de unde au obtinut astia autorizatia,primarie cred.
Uite chiar am povestit cu un avocat si spunea ca pe siteul primariei din Timisoara de exemplu sunt supuse la vot tot felul de proiecte (constructie de blocuri,fabrici) a caror aparitie in peisaj poate determina o anumita schimbare in viata si comportamentul locuitorilor cartierului.Daca locuitorii nu sunt de acord acestia pot semna nu stiu ce petitie si in cazul acesta legea interzice o astfel de constructie.
Trebuie sa poti sa faci ceva.Dar iti spun primul pas ar fi acela de a te interesa de unde au obtinut astia autorizatia.Consiliul Judetean stiu ca se ocupa cu eliberarea autorizatiei de constructie in cazul satelor care nu au arhitect.Si pentru orice constructie noua mama si tata actelor e certificatul de urbanism unde se specifica avizele-mediu,pompieri,electrica samd.Acest certificat e eliberat dupa cum ti=am spus ori de consiliu si sigur a ajuns la asa nivel pentru ca nu e o functiune oarecare.Si sigur sigur astia au avut nevoie de aviz de la protectia mediului.
Ai inteles ceva?Daca nu am sa incerc sa fiu mau explicita.

[bubulina]

Salut Ariana,

Merci pt raspuns. Asa e cum zici tu, merci pt explicatii.
Sa expun acum problema mai pe larg:

e vb de un sat mic din judetul alba(acolo lociuesc bunicii mei). Exista o firma care a inceput ceva exploatri de piatra acum cam 10 ani. La vreamea respectiv cred lumea sa ambalat, dar situtaia nu era asa de critica asa ca lumea a luat-o asa. Problema e ca a inceput sa ocupe abuziv terenurile taranilor(paminturile lor merg chiar pana in burta muntelui), fara nici un fel de act etc. Acum zona s-a umplut de piatra pe o suprafata mare si terenul a devenit nerabil (plus ca trec cu masinile te tonaj peste tot, oamnii mai lucreaza acolo cu boii deci...). Acum vor sa construiasca o farbrica de var la vreo juam de km de sat.
A, oamenii sunt imaprtiti. Ca majoritatea oamenilor ce lociuesc la sat sunt lipsiiti de eduactie, stiinta si ajutor, dar unii sunt nesimtiti, inconstienti si rautaciosi.
Unii dintre ei si-au vandut paminturile pe nimic: unii pt ca sunt oameni simplii si au cedat "manevrelor" patronului (mi se pare aiurea ca sa le cumpere pamainturile cu 3 mil de lei ehhh, )... e ciudat ca mi se face mila de ei. Au muncit o viata si acum "trebuie " sa-si vanda pamintul la un asa pret de nimic...sunt oamenii saraci la urma urmei, unii dintre ei batrini si singuri pe lume.
Cum zona se afla foarte aprope de sat se foloseste explozibil pt piatra..omenii au probleme cu casele ca se crapa, le-au cazut candelabrele etc.

Oamenii sunt impartiti:

a) unii care nu vor sa se construiasca fabrica
(IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/cool.gif) unii care vor - ei cred ca satul va ajunge oras, ca va creste nivelul de trai, ca oamenii vor putea lucra in sat la fabrica - altfel satul va muri zic ei
Pe mine sincer modul in care a procedat acesata companie pana acum ma face sa ridic din sprincene, ca are ginduri bune...

Cum ai precizat si tu, lucrurile au ajuns printre altele la Agentia de Mediu. Se pare ca si pana acum lucrurile sau deasfasuart in mare neregula. Se pare ca muntele a fost concesionat (nu stiu daca asta e cuvintul) de primaria comunei, dar de fapt zona apartine satului, mai precis oamenilor de acolo si ar trebui restituita acestora. Primaria comunei s-a oferit sa dea in schimb alte zone omenilor, dar ma rog ei cer resituirea in natura, care am intels ca asa trebuie facuta.
Mai sunt aspecte de mediu care nu-s puse la punct, de astea s-a ocupat mama- a vb cu omenii de la organizatia de la Rosia Montana.

Lupta mea e cumva pt mosu...Eu nu locuiesc in Ro, si nici nu ma voi mai intoarce aci. La fel si fratele meu. Parintii si bunicii mai locuiesc in RO. Si lupta e cumva morala: nu ma intereseaza sa vand pamaintul bunicului la supra pret, el vrea sa-l pastreze. A si zis de multe ori: el cit traieste nu vinde nimic. Si acum, daca asta vrea bunicul meu de 85 de ani, asta vreau sa aiba.



Satul se numeste GEOMAL, zona de interes MAGURA GEOMALULUI.

Legende sunt multe, de fapt satul nu cred ca a fost analizat ff bine din punct de vedere arheologic:

a) Acesta zona figureaza in Respertoriul Arheologic al Romaniei (vezi
linkul http://www.archweb.cimec.ro/scripts/ARH/RA...?nr=44&Lang=EN)

(IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/cool.gif) Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: un fragment
de cărămidă romană cu urme imprimate şi un denar de la Septimius
Severus, iar din altă parte, trei monede romane.
(M. Macrea, D. Protase, SCŞ, Cluj, 5, 1954, 3-4, p. 502, notele 10,
11; RepAb, p. 97-98, pct. 78/2)

c) În anul 1951, pe versantul de est al dealului numit "Măgura
Geomalului", aflat la aproximativ 2 km spre nord-vest de sat, s-a
descoperit un tezaur monetar format din 215 denari şi un antoninian
emişi în intervalul de la Commodus la Gordian III.( M. Macrea, D.
Protase, SCŞ, Cluj, 5, 1954, 3-4, p. 495-566; D. Protase, SCN, 1,
1957, p. 157, nota 215, Idem, SCN, 2, 1958, p. 257, nr. 3, p. 261,
262; D. Protase, I. H. Crişan, SCN, 4, 1968, p. 166, nr. 5; C. Preda,
SCN, 5, 1968, p. 199, nr. 7; D. Tudor, Oraşe, p. 179; TIR, L 34, p.
60; M. Chiţescu, E. Popescu, SCN, 6, 1975, p. 225; RepAb, p. 97-98,
pct. 78/3.)

Ramine sa vad ce inseamna statul de "repertoriul arheologic al Romaniei"?

TOT DESPRE SAT:

Al doilea traseu „lateral cu plecare din Stremţ, vizează
vizitarea localităţii Geomal – străveche aşezare românească aşezată
pitoresc la poalele contrafortului calcaros al Măgurii Geomalului care
domină cu cei 746 m întreaga zonă. Urmând drumul de hotar Stremţ –
Geomal după 6 km ajungem în această localitate aparţinătoare comunei
Stremţ – atestată documentar încă din 1282, în hotarul satului fiind
descoperite importante vestigii din epoca dacică şi daco – romană:
urmele unui castru roman şi al unei „villa rustica" – ce apare în
drumul „roman ce leagă Apullum de Brucla (Aiud) şi Napoca (Cluj).

În vatra satului poate fi vizitată clădirea veche a bisericii
ortodoxe, şcoala generală, căminul cultural şi unele construcţii mai
vechi sau mai noi toate „căţărate" pe versanţii ce împrejmuiesc
circular satul.

În moşia satului a fost descoperit în anul 1951 de către un tânăr
cioban Stoica Ioan de 15 ani pe coasta de est a Măgurii Geomalului
într-o groapă săpată de apele curgătoare – un valoros tezaur de denari
imperiali de argint provenind din perioada de domnie a Împăraţilor
romani – Septimiu Severus/176 d. Hr./ până la Gordian al III-lea
238-244 d. Hr.

Satul Geomal în cursul veacului al XVII-lea datorită unor conjuncturi
favorabile îşi câştigă un loc de frunte între satele vecine – la 1664
îşi construieşte „beseareca de peatră" sub preotul Miclăuş iar
feciorul său – popa Iancu ajunge Protopop cu sediul în Geomal, ia
parte la actul Unirii cu Roma la 7 octombrie 1698 împreună cu alţi 45
preoţi din protopopiatul său. La 1715
- protopopiatul de Geomal exista încă şi continuă până în 1750 când
protopop de Geomal era Ioan – exercitându-şi jurisdicţia peste 49 de
parohii şi 62 de preoţi.

În timpul revoluţiei de la 1848-1849 între trupele lui Avram Iancu şi
cele ale nemeşilor maghiari s-au dat lupte crâncene în hotarul satului
Geomal.

În acest sat a văzut lumina, la 8 ianuarie 1887, marele istoric al
Transilvaniei Ştefan Meteş – a cărui operă deosebit
de valoroasă deschide orizonturi noi, necunoscute asupra vieţii
economice şi religioase a românilor din Ardeal, asupra legăturilor
economice politice şi religioase între Ţările Române şi „Cetatea
Carpatină a Ardealului".

Tot în Geomal a văzut lumina zilei la începutul secolului XX-lea(1911)
istoricul şi arihivistul şi cercetătorul Mărcuş Ioan – fost director
general adjunct la Arhivele Statului din Bucureşti între 1964-1972 -
care a avut preocupări susţinute pentru valorificarea folclorului din
zona Albei şi a satului natal.

[Ariana]

Bubulina (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/sad.gif) imi pare rau pentru ce se intampla acolo.
Din pacate la noi putine lucruri decurg normal.
Si eu iubesc tara asta mai ales ca fac parte din acea categorie care nu s-ar putea adapta in alta parte.Nu stiu ce e de facut sau daca se poate face ceva.Am asistat la atatea nedreptati de-a lungul timpului!
Tu povestesti de sateni...din moment ce nu sunt solidari greu de luptat atunci in modul acela de care spuneam eu.
E o idee buna sa luati legatura cu organizatia aceea.Ei s-au luptat mult si penhtru Rosia Montana. In momentul in care problema ajunge sa fie dezbatuta de oameni care constientizeaza ce inseamna poluare si distrugere zic eu ca mai sunt sanse de reusita.
Pupici si tine-ne la curent cu ce se mai intampla.