![]() |
![]() |
kary_pink |
![]()
Post
#1
|
Musafir ![]() |
Sunt ai nostri....ne-au crescut....ne-au educat.....ne-au oferit tot ce e mai bun......si totusi multi dintre noi ii uitam in camerele reci ale azilurilor.Credeam ca azilul e destinat celor care raman fara sprijin,fara familie si totusi multe din camerele unui azil sunt ocupate de parinti a caror copii inca sunt in viata si traiesc bine.Eu una ma intristez sa vad atatia batrani uitati de proprii copii (IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)
|
|
|
![]() |
![]()
Post
#2
|
|
Incurabil ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() Group: Obsedat Posts: 744 Joined: 31-May 06 Member No.: 352 ![]() |
Inainte de a se imbolnavi, si mama spunea tot asa, ca in ruptul capului n-ar vrea sa ne stea in cale, mai bine ar merge la un camin. Ei, cand a paralizat s-a panicat (si eu la fel), si de atunci, vazand ca e complet dependenta de mine, felul ei de a gandi s-a schimbat radical. M-ar durea sufletul s-o ingrijeasca altcineva, sa stiu ca se stinge printre straini. M-au intrebat multi de ce nu o duc undeva, ca sa ma eliberez si "sa-mi pot trai viata". Zau, prefer sa-i fac loc in casa mea, cu toate nevoile ei, atat de mici deja. Am adus pe cineva sa ma ajute. Sunt mai linistita asa. Ne-am obisnuit cu totii cu situatia asta, acum stim sa functionam. Stiu ca sunt dependenta de asta in aceeasi masura in care este si ea. Nu zice nimeni ca e usor, dar pe lista mea de prioritati familia este mult inaintea carierei, timpului liber, banilor sau vacantelor.
|
|
|
![]() ![]() |
Lo-Fi Version | Time is now: 18th July 2025 - 05:16 AM |
|