Nu exista diavol..., ...Decat in inchipuirea noastra? Options

[Tsunami]

1. filozofic vorbind dumnezeu este perfect. mergand pe firul logicii dumnezeu nu poate creea ceva care nu este imperfect. deci, prima demonstratie

2. care-i rolul diavolului in viata noastra? popa ne sperie la biserica ca daca pacatuim ne asteapta iadul. okay, care-i rolul iadului? pai cic-ar fi caldura mare, si ne fierb niste draci pe-acolo. acum intrebarea: cu ce scop?
raspunsul: pentru ca am fost rai, nu merge. bullshit.
raspunsul este: pentru ca trebuie sa ne indreptam. nu prin fierbere in zmoala se face asta. daca ar trebui sa ne indreptam de ce nu s-ar realiza in lumea asta in care traim?
si chiar se intampla. cand ataci sfera de libertati altora, sistemul te corecteaza. oamenii se poarta diferit cu tine daca ei considera ca tu faci un lucru rau, care le limiteaza libertatea. daca vei continua sa te porti in acest fel, mai multi oameni vor fi nemultumiti, vor reactiona, in fapt sistemul reactioneaza. si vizibil, si imperceptibil pentru noi. rezulta pana la urma ori pedeapsa in fata legii (care este nascuta tot din dorinta de securitate, aparare, in fata urii), ori auto-indreptarea. asta-i adevarata revolutie intr-un om care continua cu evolutia individului

trecem la filoziofia dracului acum.
dracul exista din ignoranta noastra. nu ne intereseaza sa mergem mai departe cu logica, adoptam calea mai lejera, mai comoda, il aducem pe drac in discutie.
dracul e si un element de a speria masele, de a le tine pe un vad considerat drept de catre biserica. si de aici incep tot felul de povesti. faptul ca un om este stapanit de diavol e o minciuna mare. este vorba de responsabilitatea care nu este luata. "l-a impins dracu'". "ma simt posedat". rahat. daca poti constientiza faptul ca esti posedat, faptul ca nu actionezi in modul in care ai dori singur s-o faci, ce te opreste sa actionezi altfel? e vorba de o minciuna crasa sau e vorba de o problema patologica, in care nu poti coordona miscarile.
in final dracul traieste pentru ca noi credem in el. eu nu pot crede in diavol. efectiv el n-are nici un rol in viata mea. in viata mea sunt doar puterea mea si slabiciunea mea. sunt singurul capabil sa hotarasc daca pornesc o actiune care sa loveasca in altii. nu o face nimeni pentru mine.

restul sunt doar povesti in care credem pentru ca VREM SA CREDEM in ele, altfel ar fi inexistente. nu numai atat, dar CAUTAM SI SENZATIONALUL, cautam povesti pe care le amplificam. ca si intamplarile, "semnele", fantomele, si restul rahaturilor nascute sa sperie copiii si sa tina pe credinciosi pe langa un popa ingrat.
in marea ei majoritate lumea are timp pentru asa ceva, din lipsa de activitati. din lipsa de scopuri, care vine din comoditate iarasi, din puturosenie.
din fericire pentru mine, eu n-am timp de prostii. sunt prea ocupat sa traiesc viata, sa ma bucur de minunea, si de "semnul" facut cadou de dumnezeu sau de sistem, depinde cum vreti sa-i ziceti. va sfatuiesc sa faceti la fel. faceti ca mine si nu veti afla niciodata unde se termina raiul si unde incepe lumea. pentru ca ele sunt in acelasi loc. aici cu noi.

va doresc o viata mai frumoasa decat va doriti voi insiva.

cezar

[ella]

candva am gasit rugaciunea "Tatal nostru" tradus ca mantra.regret ca nu nu imi amintesc unde si cand.

o alta experienta a fost o decorporalizare voita.evident ca nu eram pregatita pt. asa ceva si nu aveam informatie asa ca m-am speriat destul de tare.
mi se intampla uneori sa ma dedublez fara sa imi dau seama dar fara sa imi fac rau mie sau cuiva.
problema cu decorporalizarea a fost ca din joaca mea m-am trezit cu uncorp energetic . partialmaterializat, etc..langa mine.marele meu noroc este Ingerul pazitor cum ii spun eu care mi-a trimis in minte o rugaciune pe care am repetat-o la infinit pana cand m-am linistit si probabil mi-am revenit energetic.


cine nu stie cateva notiuni de baza despre energii, biocamp, spirit, etc poate traduce aceste chestii ca fiind diavol.

te rog
detaliaza subiectul cu decorporalizarea!
as vrea sa inteleg mai bine.