Nu exista diavol..., ...Decat in inchipuirea noastra? Options

[Tsunami]

1. filozofic vorbind dumnezeu este perfect. mergand pe firul logicii dumnezeu nu poate creea ceva care nu este imperfect. deci, prima demonstratie

2. care-i rolul diavolului in viata noastra? popa ne sperie la biserica ca daca pacatuim ne asteapta iadul. okay, care-i rolul iadului? pai cic-ar fi caldura mare, si ne fierb niste draci pe-acolo. acum intrebarea: cu ce scop?
raspunsul: pentru ca am fost rai, nu merge. bullshit.
raspunsul este: pentru ca trebuie sa ne indreptam. nu prin fierbere in zmoala se face asta. daca ar trebui sa ne indreptam de ce nu s-ar realiza in lumea asta in care traim?
si chiar se intampla. cand ataci sfera de libertati altora, sistemul te corecteaza. oamenii se poarta diferit cu tine daca ei considera ca tu faci un lucru rau, care le limiteaza libertatea. daca vei continua sa te porti in acest fel, mai multi oameni vor fi nemultumiti, vor reactiona, in fapt sistemul reactioneaza. si vizibil, si imperceptibil pentru noi. rezulta pana la urma ori pedeapsa in fata legii (care este nascuta tot din dorinta de securitate, aparare, in fata urii), ori auto-indreptarea. asta-i adevarata revolutie intr-un om care continua cu evolutia individului

trecem la filoziofia dracului acum.
dracul exista din ignoranta noastra. nu ne intereseaza sa mergem mai departe cu logica, adoptam calea mai lejera, mai comoda, il aducem pe drac in discutie.
dracul e si un element de a speria masele, de a le tine pe un vad considerat drept de catre biserica. si de aici incep tot felul de povesti. faptul ca un om este stapanit de diavol e o minciuna mare. este vorba de responsabilitatea care nu este luata. "l-a impins dracu'". "ma simt posedat". rahat. daca poti constientiza faptul ca esti posedat, faptul ca nu actionezi in modul in care ai dori singur s-o faci, ce te opreste sa actionezi altfel? e vorba de o minciuna crasa sau e vorba de o problema patologica, in care nu poti coordona miscarile.
in final dracul traieste pentru ca noi credem in el. eu nu pot crede in diavol. efectiv el n-are nici un rol in viata mea. in viata mea sunt doar puterea mea si slabiciunea mea. sunt singurul capabil sa hotarasc daca pornesc o actiune care sa loveasca in altii. nu o face nimeni pentru mine.

restul sunt doar povesti in care credem pentru ca VREM SA CREDEM in ele, altfel ar fi inexistente. nu numai atat, dar CAUTAM SI SENZATIONALUL, cautam povesti pe care le amplificam. ca si intamplarile, "semnele", fantomele, si restul rahaturilor nascute sa sperie copiii si sa tina pe credinciosi pe langa un popa ingrat.
in marea ei majoritate lumea are timp pentru asa ceva, din lipsa de activitati. din lipsa de scopuri, care vine din comoditate iarasi, din puturosenie.
din fericire pentru mine, eu n-am timp de prostii. sunt prea ocupat sa traiesc viata, sa ma bucur de minunea, si de "semnul" facut cadou de dumnezeu sau de sistem, depinde cum vreti sa-i ziceti. va sfatuiesc sa faceti la fel. faceti ca mine si nu veti afla niciodata unde se termina raiul si unde incepe lumea. pentru ca ele sunt in acelasi loc. aici cu noi.

va doresc o viata mai frumoasa decat va doriti voi insiva.

cezar

[Tsunami]

oh my god ella.
pai tu te astepti ca citesc eu tot?
sintetizeaza-mi in cateva cuvinte ce spune textul cu privire la energia bilogica si cine e autorul. sau cum omul produce energie biologica din nimic.

no_ua,

tu spui ca exista oameni care nu mananca deloc. eu spun ca nu se poate asa ceva.
fara sa doarma poate. dar timp de odihna tot au, incetinirea functiilor organismului tot exista. cam cum se odihnesc delfinii.
regim religios poate fi denumit si postul.

cantitatea de energie mancand acelasi lucru este aproape identica. pentru ca si metabolismul nostru depinde de multi factori. uneori se extrage din aceeeasi hrana o cantitate mai mare de energie, alteori mai mica. unde se duce restul? la wc-u.
"cantitatea de energie" sau "plin de energie" depinde si de entuziasmul cu care facem un anumit lucru, de placerea lui. atunci creierul dozeaza o cantitate mai mare de energie "placerii".
vii acasa, mananci, faci dragoste nebuna toata noaptea. a doua zi te simti excelent. a doua zi la fel, a treia la fel. presupunem ca mananci identic. dupa o anumita perioada nu mai esti la fel de atras, si, cu toate ca mananci la fel, preferi sa stai cu telecomanda in mana si cu ginnie in pantaloni. nu inseamna ca ai o energie mai mica. unde se duce totusi energia? parte la wc (care are o alta compozitie a doua zi decat daca ai fi facut efort cu o zi in urma), parte in grasime, care nu e decat o forma de stocare a energiei la nivel de tesut, ca un acumulator auto daca vrei.

nu inteleg termenul de "dezechilibrat energetic". care e definitia, si cum poate fi masurat acest dezechilibru? pana la un raspuns clar, toate sunt numai ipoteze.