Un fel de ganduri...despre prietenie pentru o viata, Jurnalul Arianei Options

[Ariana]

Am ezitat mult daca si unde sa scriu...am ales locul acesta.

Sunt momente in viata in care decizii dictate de impulsuri ne schimba total viata,oameni care ne sunt lumini vii sau melodii care ne arunca din saua normalului (Melodiile lui Florin Chilian au efectul acesta in cazul meu-nu as putea sa il reascult si nu pentru ca nu imi place dar zdruncina in mine totul).

Ma opresc la ceea ce ma preocupa zilele acestea:plecarea in India.Nu stiu daca percep toata povestea asta ca pe acea "ocazie unica" spus modul ala obisnuit.Oricum e ocazie unica pentru ca e nunta prietenei mele cele mai bune.Si daca ar fi fost in cel mai banal loc din lume pentru mine este mai mult decat o ocazie speciala.
Mai am o luna dar sunt atat de emotionata si de agitata incat tot ce se intampla in rest cred ca trece pe langa mine.Ma gandeam zilele acestea ca nici pentru nunta mea nu cred ca m-as fi agitat atat...daca ma gandesc mai bine in viata mea nu cred ca o sa existe un asemenea eveniment.In momentul de fata asa ca o paranteza...nu imi doresc asa ceva pentru mine.Dar sunt cu sufletul alaturi de Alina.

Decizie impulsiva
Spuneam mai sus deciziile impulsive.La fel a fost si momentul in care in prima zi din clasa a IX-a mi-am dorit mutatea in alta clasa decat cea in care fusesem repartizata.Erau doua clase de educatoare.In cea in care nimerisem eu eram mai majoritatea fetelor care proveneam din gimnaziul Pedagogicului.Nu imi placea insa nici clasa (incaperea) nici faptul ca in loc de diriga avem un diriginte cu nasul mare si prof de muzica pe desupra.
Cealalta clasa de educatoare isi avea locatia in fosta mea clasa de gimnziu si aveau o diriginta micuta si simpatica.Spre norocul meu ramasese ratacita acolo o fosta colega de gimnziu care era disperata si vroia sa in clasa in care eram eu nemultumita.Putea sa se transfere doar daca accepta cineva sa faca schimb cu ea...si am acceptat eu.(IMG:http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/smile.gif)
Parea o nebunie ce facusem.O nebunie fericita fara de care viata mea acum ar fi fost probabil alta.

[Philia]

ariana felicitari!
apreciez atat de mult educatoarele incat nu am cuvinte sa spun!
mi se pare o munca(nu stiu daca pot spune asa) incredibila.
ai o bucurie imensa,dar si o responsabilitate foarte mare.sa pui bazele educatiei unui copil care abia abia poate sa vorbeasca!
felicitari!

[Ariana]

Katy multumesc din suflet pentru urare si...niciodata nu e tarziu.
Si multumesc de asemenea ca ti=ai facut timp sa citesti ceea ce am scris eu pe aici.

Pokemon iti multumesc si tie...
Eu de multe ori ma simt ca o ciudatenie pentru ca ma impart intre cele doua meserii si fac asta de trei ani.Cred ca multi nu inteleg de ce nu renunt la invatamant.Uneori nu ma inteleg nici eu.E extraodinara munca efectiva cu cei mici.Ma supara insa tensiunile care se creaza de catre cei mari.Razboiale stupide din interiorul sistemului si unii parinti incuiati la minte.
Eu am avut mult noric mai ales anul acesta la capitolul parinti ok.

Ma uitam din intamplare la televizor zilele acestea la emisiunea aceia sinistra si plina de gunoi a lui Dan Diaconescu...era vorba despre baiatul care s-a aruncat de la etaj sau a fost aruncat iar punctul central al discordiei era tanara profesoara pentru care baiatul se pare ca facuse o pasiune...nu asta e ideea.Directorul liceului la care preda profesoara povestea cu mare emfaza cum aceasta a indraznit sa mearga desi el ii interzisese ,cu copiii la teatru.De ce ii refuzase cererea?Pentru ca profa il anuntase prea tarziu.Era ingrijorat vis-a-vis de faptul ca acei copii de liceu nu vor ajunge in siguranta acasa de la teatru.Fratele meu!!! m-am ernvat la culme...iar imbecilul de reporter il pupa in fund pe domnul director care tot scitea in fata faptul ca tasnara profesoara ar fi trebuit sa asculte de el pentru ca e mai in varsta si cu experienta.
Asta in loc sa il bucure faptulca mai exista dascali ok care ajuta copiii sa se mai destupe la minte ducandu=i la teatru.
Sa nu mai luam in considerare faptul ca nu stiu cati din liceenii de clasa a Xa ne dau clasa la capitolul distractie.

Asta e sistemul si boii incaltati din el...