A fi sau a nu fi ... amanta ?! Options

[angeldust]

Fetelor, ma tot gandesc de vreo cateva zile....care o fi radacina problemei? Vad zi de zi tot felul de cazuri, amantlacuri, neveste inselate, divorturi, familii destramate. Intrebarea ar fi urmatoarea : de ce ajungem noi femeile (si spun "noi" pentru ca da, am fost si eu la un moment dat in aceasta neplacuta situatie) sa devenim amante? Desigur, povestea e alta de la caz la caz, fiecare amanta isi imagineaza ca in cazul ei este ceva special. Dar totusi stau sa ma intreb daca nu cumva miezul problemei este pe undeva comun.

Sa fie oare vorba despre tentatia fructului oprit? Inseamna ca ne multumim cu putin? Consideram ca tot e mai bun decat nimic? Sa fie vorba de principii si valori? Ce fel de atractie mistica exercita asupra noastra barbatul insurat?

Daca ati fost in situatia asta, sau cunoasteti cazuri sau pur si simplu aveti o parere, ajutati-ma sa inteleg.

[Diana.]

E o frintura dintr-un articol din site:
http://www.elady.ro/articole/Relatii/Amanta.html
Nu eu sint autorul si ar fi nedrept sa imi arog acest drept.
(IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

"O femeie care alege sa devina amanta ar trebui sa se intrebe de ce admite in viata sa un barbat cu jumatate de norma. Atata poate? De ce se multumeste cu rolul de roata de rezerva, chiar daca el ii implineste dorintele materiale si uneori chiar dorm impreuna? „Amantele au trasaturi feminine si indarjire masculina!“. Aceasta calitate ar putea fi folosita altfel, nu pentru a beneficia de mai mult din timpul, sentimentele si banii sotilor sau de a profita de comportamentele gresite ale sotiilor, ci pentru a trai o relatie plina, autentica, nicidecum „pe furate“."